În lumea de astăzi, Glibenclamidă a devenit un subiect de relevanță și interes general pentru un spectru larg al societății. De la politică la știință, prin cultură și tehnologie, Glibenclamidă a influențat viața noastră de zi cu zi în diferite moduri. Există multe perspective din care poate fi abordată Glibenclamidă, iar fiecare dintre ele oferă o panoramă fascinantă și în continuă evoluție. În acest articol, vom explora unele dintre cele mai importante dimensiuni ale Glibenclamidă, analizând impactul său în diferite domenii și proiecția sa în viitor.
Glibenclamida este utilizată în tratamentul diabetului zaharat de tip 2 (non-insulino-dependent), la pacienții la care glicemia este insuficient controlată prin regim dietetic.[10][11][12]
Reacții adverse
Principalele efecte adverse asociate tratamentului cu glibenclamidă sunt: greață, diaree, vărsături, balonare și pierderea apetitului alimentar[10][12][14] De asemenea, poate induce hipoglicemie, riscul fiind mult mai crescut în comparație cu alți derivați de sulfoniluree.[15]
Este contraindicată la pacienții care prezintă deficit de G6P-dehidrogenază, deoarece poate cauza hemoliză acută.[16]
Note
^ abcdglyburide (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în
^Gangji, A. S.; Cukierman, T.; Gerstein, H. C.; Goldsmith, C. H.; Clase, C. M. (). „A Systematic Review and Meta-Analysis of Hypoglycemia and Cardiovascular Events: A comparison of glyburide with other secretagogues and with insulin”. Diabetes Care. 30 (2): 389–394. doi:10.2337/dc06-1789. PMID17259518.
^Meloni G, Meloni T (ianuarie 1996). „Glyburide-induced acute haemolysis in a G6PD-deficient patient with NIDDM”. Br. J. Haematol. 92 (1): 159–60. doi:10.1046/j.1365-2141.1996.275810.x. PMID8562390.