Gloria Steinem

În acest articol, vom aborda subiectul Gloria Steinem, care a fost subiect de interes și analiză în diverse domenii de studiu. Gloria Steinem a captat atenția cercetătorilor, a cadrelor universitare, a profesioniștilor și a publicului larg datorită relevanței sale în diferite contexte. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite aspecte legate de Gloria Steinem, analizând implicațiile, evoluția și posibilele impacturi asupra societății actuale. De asemenea, vom examina diverse perspective și opinii cu privire la Gloria Steinem, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect. Printr-o abordare multidisciplinară, ne propunem să aruncăm lumină asupra Gloria Steinem și să contribuim la înțelegerea și discutarea acestui subiect care privește un spectru larg de oameni și interese.

Gloria Steinem

Gloria Steinem vorbind la o conferință a femeilor, noiembrie 1975
Date personale
Nume la naștereGloria Marie Steinem Modificați la Wikidata
Născută (91 de ani)[9][10][11][12][13] Modificați la Wikidata
Toledo, Ohio, SUA[1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriSusanne Steinem Patch] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuDavid Bale] (–) Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalistă
scriitoare
reporteră​
activistă​
eseistă
redactor​
conferențiar​
activist pentru drepturile femeilor​
actriță
activist pentru drepturile omului
activist politic​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[14][15] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuStatele Unite ale Americii  Modificați la Wikidata
Alma materColegiul Smith[1]
Waite High School]  Modificați la Wikidata
OrganizațieChayanne]  Modificați la Wikidata
PremiiHumanist of the Year] ()[2]
National Women's Hall of Fame] ()[3]
Library of Congress Living Legend][4]
Ohio Women's Hall of Fame] ()[5]
Women's Caucus for Art Lifetime Achievement Award] ()
The Smith College Medal][6]
Premiul pentru Comunicație și Discipline Umane al Prințesei Asturiilor​ ()
Radcliffe Medal] ()[7]
100 de femei ()[8]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gloria Marie Steinem (n. , Toledo, Ohio, SUA) este o jurnalistă și activistă americană. Numită și „Mama feminismului”,[16] Steinem este considerată lidera celui de-al doilea val de feministe din Statele Unite, dinamizat între anii 1960 și 1980.[17][18]

Steinem a fost editorialistă la magazinul New York și a co-fondat Ms., prima revistă feministă americană.[18][19] În 1969, Steinem a publicat articolul After Black Power, Women's Liberation,[20] care a adus-o în atenția națională, și a consacrat-o ca lider feminist.[21] În 1971, a co-fondat National Women's Political Caucus, organizație care oferă instruire și sprijin femeilor care doresc să obțină funcții elective și desemnate în guvern.

În 2005, Steinem, Jane Fonda și Robin Morgan au pus bazele organizației Women's Media Center, care „urmărește ca femeile să devină vizibile și influente în mass-media”.[22]

Tinerețea

Steinem s-a născut pe 25 martie 1934, în Toledo, Ohio, fiica lui Ruth (născută Nuneviller) și a lui Leo Steinem. Mama ei era presbiteriană, în cea mai mare parte de origine germană (inclusiv prusacă) și unele descendențe scoțiene.[23][24] Tatăl ei era evreu, fiu al unor imigranți din Württemberg, Germania și Radziejów, Polonia.[25][26][27] Bunica ei paternă, Pauline Perlmutter Steinem, a fost președinta comitetului educațional al Asociației Naționale pentru Sufragiu Feminin, delegată la Consiliul Internațional al Femeilor din 1908, și prima femeie aleasă în Consiliul de Educație din Toledo, precum și lider în mișcarea pentru educație vocațională.[28] Pauline a salvat, de asemenea, mulți membri ai familiei sale de la Holocaust.

Soții Steinem trăiau și călătoreau într-o rulotă, de unde Leo își desfășura activitatea de comerciant ambulant de antichități.[28] Înainte de nașterea Gloriei, mama ei, Ruth, pe atunci în vârstă de 34 de ani, a avut o „cădere nervoasă”, care a lăsat-o invalidă și prinsă în fantezii iluzorii. Ruth a petrecut perioade lungi de timp în sanatorii pentru bolnavi mintal.[29] Steinem avea zece ani când părinții ei s-au separat în 1944. Tatăl ei a plecat în California pentru a-și găsi de lucru, în timp ce ea și mama ei au continuat să locuiască împreună în Toledo.[29]

Steinem a frecventat Waite High School din Toledo și Western High School din Washington, D.C., absolvind cel din urmă în timp ce locuia cu sora ei mai mare, Susanne Steinem Patch.[30][31] A urmat apoi cursurile Colegiului Smith, instituție de care continuă să rămână legată.[32]

În 1957, Steinem a făcut un avort. Procedura a fost efectuată de Dr. John Sharpe, un medic britanic, când avortul era încă ilegal.[33] Ani mai târziu, Steinem i-a dedicat cartea sa de memorii, My Life on the Road (2015).

La sfârșitul anilor '50, Steinem a petrecut doi ani în India, ca bursieră. După ce s-a întors în Statele Unite, a ocupat funcția de director al Independent Research Service, organizație finanțată în secret de un donator care s-a dovedit a fi de la CIA.[34] A lucrat pentru a trimite studenți americani necomuniști la Festivalul Mondial al Tineretului din 1959. În 1960, a fost prima angajată aleasă de Warren Publishing pentru revista Help!.[35]

În anii 1950, a fost influențată de Mahatma Gandhi, iar ani mai târziu și-a modelat propria campanie feministă după mișcarea de independență a lui Gandhi.[36][37]

Jurnalism

Dacă ești femeie, singura alternativă de la a fi feministă este să fii masochistă. – Gloria Steinem[38]

Editorul revistei Esquire, Clay Felker, i-a dat scriitoarei indepenente Steinem ceea ce ea a numit mai târziu prima ei „sarcină serioasă”, referitoare la contracepție; nu i-a plăcut prima ei versiune, și a pus-o să rescrie articolul.[39] Rezultatul, publicat în 1962, vorbea despre modul în care femeile sunt forțate să aleagă între carieră și căsătorie. Lucrarea a precedat cu un an cartea lui Betty Friedan, The Feminine Mystique.[40]

În 1963, în timp ce lucra la un articol pentru revista Show, Steinem a fost angajată ca iepuraș la Clubul Playboy din New York.[41] Articolul, publicat în 1963 sub titlul A Bunny's Tale, conținea o fotografie a lui Steinem în uniforma de iepuraș, și detalia modul în care erau tratate femeile în aceste cluburi.[42] Steinem a susținut că este mândră de munca pe care a făcut-o, făcând publice condițiile de muncă exploatatoare ale iepurașilor și, mai ales, cererile sexuale care le erau adresate, aflate la limita legii.[43][44] Cu toate acestea, pentru o scurtă perioadă de timp după publicarea articolului, Steinem nu a mai putut obține alte misiuni; în cuvintele ei, acest lucru s-a datorat „faptului că acum devenisem o iepuroaică - și nu conta din ce motiv.”[45] Totuși, partea bună a lucrurilor este că articolul l-a obligat pe proprietarul Playboy, Hugh Hefner, să revizuiască și să îmbunătățească condițiile de muncă ale iepurașilor.

În cele din urmă, Steinem a obținut un loc de muncă la revista New York, nou înființată de Felker, în 1968. În 1969 a relatat pentru New York despre o dezbatere legată de avort, ținută în subsolul unei biserici din Greenwich Village, New York.[46][47] Steinem făcuse și ea un avort în Londra, la vârsta de 22 de ani.[48]

Primul număr al revistei Ms., 1972. Pe copertă este reprezentată zeița Kali.[49][50]

În 1972, Steinem a co-fondat revista cu tematică feministă Ms., alături de redactoarele Letty Cottin Pogrebin, Mary Thom, Patricia Carbine, Joanne Edgar, Nina Finkelstein, Dorothy Pitman Hughes și Mary Peacock; aceasta a început ca o ediție specială a revistei New York, iar Clay Felker a finanțat primul număr.[39] Cele 300.000 de exemplare inițiale s-au epuizat la nivel național în opt zile.[51][52] În câteva săptămâni, Ms. a primit 26.000 de comenzi de abonament și peste 20.000 de scrisori de la cititori. În 1974, Ms. a colaborat cu televiziunea publică pentru a produce programul Woman Alive!, iar Steinem a apărut în primul episod, în rolul său de co-fondatoare.[53] Revista a fost vândută fundației Feminist Majority în 2001; Steinem a rămas în fruntea revistei ca unul dintre cei șase redactori fondatori, și face încă parte din consiliul consultativ.

În noiembrie 1977, Steinem a luat cuvântul la Conferința Națională a Femeilor din 1977, printre alte vorbitoare precum Rosalynn Carter, Betty Ford, Lady Bird Johnson, Bella Abzug, Barbara Jordan, Cecilia Burciaga, Lenore Hershey și Jean O'Leary.[54]

În 1978, Steinem a scris un eseu satiric pentru Cosmopolitan intitulat „Dacă bărbații ar avea menstruație”, în care și-a imaginat o lume în care bărbații menstruau în locul femeilor. Ea concluzionează în eseu că, într-o astfel de lume, menstruația ar deveni o insignă de onoare, bărbații comparându-și suferințele, ci nu trăind în rușine ca femeile.[55]

Opinii

Conversație cu Gloria Steinem la LBJ Library, 2019

Deși cel mai frecvent considerată o feministă liberală, Steinem s-a caracterizat în repetate rânduri ca fiind o feministă radicală.[56] De asemenea, aceasta și-a exprimat deseori dezaprobarea față de obscurantismul pe care unii îl consideră a fi predominant în teoretizarea academică feministă.[57]

Mutilarea genitală la femei

În 1979, Steinem a scris articolul despre mutilarea genitală feminină care a adus-o în conștiința publicului american; The International Crime of Female Genital Mutilation a fost publicat în numărul din martie 1979 al revistei Ms..[58] Articolul relata despre „75 de milioane de femei care suferă de pe urma mutilării genitale”. Potrivit lui Steinem, „Motivele reale ale mutilării genitale pot fi înțelese doar în contextul patriarhatului: bărbații trebuie să controleze corpul femeilor ca mijloc de producție și, astfel, să reprime puterea independentă a sexualității femeilor”.[58]

Articolul lui Steinem conține argumentele de bază care vor fi dezvoltate mai târziu de filosofia Marthei Nussbaum.[59]

Pornografie

Steinem a criticat pornografia, pe care o deosebește de erotism, scriind: „Erotica este la fel de diferită de pornografie precum dragostea este diferită de viol, precum demnitatea este diferită de umilință, precum parteneriatul este diferit de sclavie, precum plăcerea este diferită de durere.”[60] Argumentul lui Steinem se bazează pe distincția dintre reciprocitate și dominare, după cum scrie: „Evidentă sau subtilă, pornografia nu implică o putere egală sau reciprocitate. De fapt, o mare parte din tensiune și dramă vine din ideea clară că o persoană o domină pe cealaltă.”[60]

Căsătoria între persoane de același sex

Într-un eseu publicat în revista Time la 31 august 1970, „Cum ar fi dacă femeile ar câștiga”, Steinem a scris despre căsătoria între persoane de același sex în contextul viitorului „utopic” pe care îl imagina.[61]

Deși Steinem nu a menționat sau susținut căsătoria între persoane de același sex în nicio lucrare publicată sau interviu timp de peste trei decenii, ea și-a exprimat din nou sprijinul pentru comuniunile LGBT la începutul anilor 2000.[62] Steinem este, de asemenea, semnatară a manifestului din 2008, Beyond Same-Sex Marriage: A New Strategic Vision For All Our Families and Relationships, care pledează pentru extinderea drepturilor și privilegiilor legale la o gamă largă de relații, gospodării și familii.[63]

Cărți

  • The Thousand Indias (1957)
  • The Beach Book (1963)
  • Outrageous Acts and Everyday Rebellions (1983)
  • Marilyn: Norma Jean (1986), împreună cu George Barris
  • Revolution from Within (1992)
  • Moving beyond Words (1993)
  • Doing Sixty & Seventy (2006)
  • As if Women Matter: The Essential Gloria Steinem Reader (2014), împreună cu Ruchira Gupta
  • My Life on the Road (2015)
  • The Truth Will Set You Free, But First It Will Piss You Off! (2015)
  • My Life on the Road (2016)

Note

  1. ^ a b The Feminist Companion to Literature in English​, p. 1027  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ http://thehumanist.com/contributor/gloria-steinem-humanist-of-the-year/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://www.womenofthehall.org/inductee/gloria-steinem/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://www.loc.gov/about/awards-and-honors/living-legends/gloria-steinem/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://www.ohiohistory.org/research/archives-library/state-archives/ohio-womens-hall-of-fame/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.smith.edu/about-smith/smith-history/smith-college-medal  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ https://www.radcliffe.harvard.edu/about-the-institute/radcliffe-medalists  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ https://www.bbc.co.uk/news/resources/idt-02d9060e-15dc-426c-bfe0-86a6437e5234  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ Gloria Steinem, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  10. ^ Gloria Steinem, Munzinger Personen, accesat în  
  11. ^ Gloria Steinem, GeneaStar 
  12. ^ Gloria Steinem, SNAC, accesat în  
  13. ^ Gloria Steinem, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  14. ^ CONOR.SI​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  15. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  16. ^ „The Mother of Feminism - Gloria Steinem”. . 
  17. ^ „Gloria Steinem”. historynet.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ a b „Gloria Steinem”. Encyclopedia of World Biography. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Baydo, Gerald (). A topical history of the United States. p. 423. ISBN 9780415164009. Accesat în – via Google Books. 
  20. ^ Steinem, Gloria (). „Gloria Steinem, After Black Power, Women's Liberation”. New York Magazine. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Gloria Steinem, Feminist Pioneer, Leader for Women's Rights and Equality”. The Connecticut Forum. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „The Invisible Majority – Women & the Media”. Feminist.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Heilbrun, Carolyn G. (). Education of a Woman: The Life of Gloria Steinem – Carolyn G. Heilbrun – Google Books. ISBN 9780307802132. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Finding Your Roots, February 23, 2016, PBS.
  25. ^ „Gloria Steinem”. Jewish Women's Archive. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Ancestry of Gloria Steinem”. Wargs.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Gloria Steinem's Interactive Family Tree | Finding Your Roots”. PBS. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ a b Pogrebin, Letty Cottin (). „Gloria Steinem”. Jewish Women's Archive. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ a b Steinem, Gloria (). Outrageous Acts and Everyday RebellionsNecesită înregistrare gratuită. Holt, Rinehart, and Winston. pp. 140–142. ISBN 978-0-03-063236-5. 
  30. ^ „Classmates remember Steinem's Toledo days”. Toledo Free Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Gloria Steinem class of 1952”. Western High School. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Gloria Steinem”. Biography.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Framke, Caroline (). „Gloria Steinem's new book is dedicated to doctor who helped her get an abortion in 1957”. Vox (în engleză). Accesat în . 
  34. ^ „C.I.A. Subsidized Festival Trips; Hundreds of Students Were Sent to World Gatherings”. The New York Times. . Arhivat din original la . 
  35. ^ Cooke, Jon. „Wrightson's Warren Days”. TwoMorrows. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „Gloria Steinem Interview”. CBC Radio. . Accesat în . 
  37. ^ Groer, Annie (). „In India, Gloria Steinem returns to the roots of her activism”. The Washington Post. ISSN 0190-8286. Accesat în . 
  38. ^ „The life of Gloria Steinem”. Brut. Accesat în . 
  39. ^ a b Mclellan, Dennis (). „Clay Felker, 82; editor of New York magazine led New Journalism charge”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ Fox, Margalit (). „Betty Friedan, Who Ignited Cause in 'Feminine Mystique,' Dies at 85”. Outrageous Acts and Everyday Rebellions. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ Kolhatkar, Sheelah (). „Gloria Steinem”. The New York Observer. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ Steinem, Gloria (mai 1963). „A Bunny's Tale” (PDF). Show. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  43. ^ Steinem, Gloria (). „I Was a Playboy Bunny” (PDF). Outrageous Acts and Everyday Rebellions. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  44. ^ „Interview With Gloria Steinem”. ABC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „For feminist Gloria Steinem, the fight continues (interview)”. Minnesota Public Radio. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ Steinem, Gloria (). „30th Anniversary Issue / Gloria Steinem: First Feminist”. Nymag.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ Pogrebin, Abigail (). „An Oral History of 'Ms.' Magazine”. Nymag.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ Rachel Cooke (). „Gloria Steinem: 'I think we need to get much angrier'”. Guardian. London. Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „How a Magazine Cover From the '70s Helped Wonder Woman Win Over Feminists”. Pacific Standard (în engleză). Accesat în . 
  50. ^ „Remembering Miriam Wosk, First Ms. Cover Artist - Ms. Magazine”. Ms. . Accesat în . 
  51. ^ „The Eighties, Gloria Steinem”. Colored Reflections. Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ „Ms. Magazine History”. Msmagazine.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ Woman Alive! Collection, 1974–1977: A Finding Aid. MC 421. Schlesinger Library, Radcliffe Institute, Harvard University, Cambridge, Mass. Accessed May 18, 2020.
  54. ^ "1977 National Women's Conference: A Question of Choices", 1977-11-21, The Walter J. Brown Media Archives & Peabody Awards Collection at the University of Georgia, American Archive of Public Broadcasting
  55. ^ Steinem, Gloria (octombrie 1978). „If Men Could Menstruate”. Ms. 
  56. ^ „Marianne Schnall Interview”. Feminist.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ Denes, Melissa (). „'Feminism? It's hardly begun'”. The Guardian. London. Arhivat din original la . Accesat în . 
  58. ^ a b "The International Crime of Female Genital Mutilation", by Gloria Steinem. Ms., March 1979, p. 65.
  59. ^ Nussbaum, Martha C. Sex & Social Justice. New York: Oxford University Press, 1999. pp. 118–129.
  60. ^ a b Erotica and Pornography: A Clear and Present Difference. Ms. November 1978, p. 53. & Pornography—Not Sex but the Obscene Use of Power. Ms. August 1977, p. 43. Both retrieved November 16, 2014.
  61. ^ „What Would It Be Like If Women Win”. Associated Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ Steptoe, Sonja; Steinem, Gloria (). „10 Questions For Gloria Steinem”. Time Magazine. Arhivat din original la . Accesat în . 
  63. ^ „Signatories”. BeyondMarriage.org. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

Portal icon Portal Femei