Géza von Cziffra

În acest articol, vom explora impactul Géza von Cziffra asupra societății contemporane. Géza von Cziffra a fost un subiect de interes constant și influența sa se extinde în diferite domenii, de la cultura populară la politică și economie. De-a lungul anilor, Géza von Cziffra a stârnit dezbateri și controverse, generând opinii contradictorii și poziții diverse. În acest sens, este crucial să se analizeze critic și obiectiv rolul pe care Géza von Cziffra îl joacă în prezent, precum și posibila sa evoluție în viitor. Printr-o analiză detaliată, sperăm să oferim o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra Géza von Cziffra, permițând cititorilor noștri să înțeleagă mai bine scopul și semnificația sa astăzi.

Géza von Cziffra
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Arad, Austro-Ungaria[6] Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Dießen am Ammersee, Bavaria, Germania[7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatOstfriedhof] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria
 Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
scenarist
producător de film
scriitor
poet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[2] Modificați la Wikidata
Alte premii
medalia de aur pentru servicii aduse orașului Viena​ (1975)
Medalia pentru Științe și Arte​ (1976) Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Géza von Cziffra (n. 19 decembrie 1900, Arad - 28 aprilie 1989, Dießen am Ammersee) a fost un regizor de film și scenarist de origine maghiară.

Biografie

A fost elev într-un internat iezuit. Între 1914 și 1918 a fost elev al unei școli de ofițeri de marină militară. Ulterior s-a mutat la Budapesta, unde a fost redactor al unui ziar. În 1922 s-a mutat la Viena. În același an a început o practică la societatea cinematografică Sascha-Filmindustrie, unde a ecranizat filmul de animație „Gullivers Reisen” (Călătoriile lui Gulliver). În 1923 s-a mutat la Berlin, unde a început să activeze ca redactor al ziarelor Berliner Tageblatt și Welt am Abend. Totodată a scris nuvele, cronici de cinema și comentarii politice pe probleme ale Ungariei pentru celebrul ziar german Die Weltbühne. În aceeași perioadă a fost scenarist. Între 1932-1933 a fost proprietarul cabaretului din localul Palmenhaus (Casa palmierului) de pe bulevardul Kurfürstendamm din Berlin. După acapararea puterii de către naziști, von Cziffra s-a întors în aprilie 1933 la Budapesta, unde a realizat, ca regizor și coregizor, câteva la studiourile societății Hunnia-Film.

În 1936 s-a întors la Berlin, unde a fost un timp scenarist și asistent de regie. A dat publicității câteva piese de teatru. A devenit regizor plin în 1943 în urma succesului repurtat cu filmul de revistă Der weiße Traum (Visul alb) 1943 (sub direcția artistică a lui Karl Hartl).

În 1945 a condus lucrările pentru filmul Leuchtende Schatten (Umbre luminiscente), turnat în Praga ocupată. Consilier l-a avut pe un membru al SD-ului (serviciului de securitate) Sturmbahnführer-ul SS Eweler, frate al actriței Ruth Eweler. În scurt timp însă von Cziffra a fost dat afară din studio din cauza unor cârteli împotriva regimului nazist. Apoi a fost arestat de serviciul din Praga al Gestapo-ului (în clădirea numită Palatul Pecec, unde Gestapoul își avea sediul). Urma să execute o detenție de șase luni în închisoarea pragheză Pankrác. Potrivit propriilor sale istorisiri, regizorul von Cziffra a reușit să scape apoi de a fi transportat în lagărul de la Theresienstadt numai prin uz de fals în documente. A fost eliberat din detenție cu puțin timp înainte de sfârșitul celui de al doilea război mondial, la 19 aprilie 1945.

În același an, von Cziffra a înființat la Viena, cu licență americană, prima societate de film austriacă postbelică, Cziffra-Film (a existat până în 1949). În 1952 a fost cofondator al societății Arion-Film s.r.l. cu sediul în Hamburg, Germania.

Cele mai multe filme regizate au fost muzicale și de entertainment, având ca protagoniști actori cunoscuți din Austria și Germania ca: Peter Alexander, Rudolf Platte, Senta Berger și Hubert von Meyerinck și interpreți muzicali ca Bill Ramsey și Bully Buhlan.

Géza von Cziffra a contribuit mult la acest gen de producții în Germania și Austria în anii 1950 și 1960. În calitate de scenarist prolific s-a folosit de pseudonimele Peter Trenck, Albert Anthony, John Ferguson, Thomas Harrer, Richard Anden și Horace Parker.

În 1958 s-a căsătorit a cincea oară. Urna sa funerară a fost depusă în cimitirul de est din München, Germania.

Filmografie

  • 1922: Gullivers Reisen (scenariu și regie; neterminat)
  • 1930: Der Greifer – cu Hans Albers, Harry Hardt, Karl Ludwig Diehl și Charlotte Susa (asistent de regie)
  • 1934: Ball im Savoy (asistent de regie și coscenarist)
  • 1935: St. Peters Regenschirm (regie, scenariu)
  • 1936: Wo die Lerche singt - cu Marta Eggerth, Hans Söhnker și Lucie Englisch (scenariu)
  • 1937: Die Landstreicher (Vagabonzii) (scenariu)
  • 1938: Frühlingsluft (Aer de primăvară) (scenariu)
  • 1938: Peter spielt mit dem Feuer (Peter se joacă cu focul) (coautor scenariu)
  • 1939: Der grüne Kaiser (Împăratul verde) (scenariu)
  • 1940: Weißer Flieder (Liliac alb) (scenariu)
  • 1942: Die heimliche Gräfin (Contesa tăinuită) (scenariu)
  • 1943: Der weiße Traum (Visul alb) (scenariu, regie)
  • 1944: Hundstage (scenariu, regie)
  • 1945: Liebe nach Noten / Du bist Musik für mich (Dragoste pe note) (scenariu, regie) cu Rudolf Prack și Sonja Ziemann
  • 1946: Glaube an mich (scenariu, regie)
  • 1947: Das unsterbliche Antlitz (Fața nemuritoare) (scenariu, regie, producție)
  • 1948: Der himmlische Walzer (Valsul celest) (scenariu, regie, producție)
  • 1948: Königin der Landstraße (scenariu, regie)
  • 1949: Lambert fühlt sich bedroht (scenariu, regie, producție)
  • 1949: Höllische Liebe (scenariu, regie, producție)
  • 1949: Gefährliche Gäste (scenariu, regie) cu Wolf Albach-Retty și Käthe Haack
  • 1950: Gabriela (Drehbuch, Regie)
  • 1950: Der Mann, der sich selber sucht (scenariu, regie)
  • 1950: Die Dritte von rechts (scenariu, regie)
  • 1951: Die verschleierte Maja (scenariu, regie)
  • 1952: Der bunte Traum (scenariu, regie)
  • 1952: Tanzende Sterne (scenariu, regie, producție)
  • 1953: Das singende Hotel (scenariu, regie) cu Rudolf Platte, Fita Benkhoff și Bully Buhlan
  • 1953: Die Blume von Hawaii (scenariu, regie, producție) (După opereta Floarea din Hawaii)
  • 1954: Geld aus der Luft (scenariu, regie, producție)
  • 1954: Tanz in der Sonne (scenariu, regie, producție)
  • 1955: Der falsche Adam (scenariu, regie)
  • 1955: Banditen der Autobahn (coscenarist, regie)
  • 1956: Die gestohlene Hose (scenariu, regie)
  • 1956: Mädchen mit schwachem Gedächtnis (scenariu, regie)
  • 1956: Musikparade (scenariu, regie)
  • 1956: Der schräge Otto (regie)
  • 1957: Tante Wanda aus Uganda (regie)
  • 1957: Der müde Theodor (scenariu, regie)
  • 1957: Die Beine von Dolores (scenariu, regie)
  • 1957: Das haut hin (scenariu, regie) cu Peter Alexander
  • 1958: Nachtschwester Ingeborg (scenariu, regie)
  • 1958: Wehe, wenn sie losgelassen (scenariu, regie)) cu Peter Alexander
  • 1958: So ein Millionär hat's schwer (scenariu, regie) cu Peter Alexander, Germaine Damar
  • 1959: Schlag auf Schlag (scenariu, regie)
  • 1959: Ich bin kein Casanova (scenariu, regie) cu Peter Alexander
  • 1959: Peter schießt den Vogel ab - cu Peter Alexander
  • 1959: Bobby Dodd greift ein (regie)
  • 1959: Salem Aleikum (scenariu, regie) cu Peter Alexander
  • 1960: Als geheilt entlassen (scenariu, regie)
  • 1960: Kriminaltango (scenariu, regie) - cu Peter Alexander și Vivi Bach
  • 1961: Aventurile contelui Bobby (Die Abenteuer des Grafen Bobby), scenariu, regie, cu Peter Alexander, Vivi Bach și Gunther Philipp
  • 1961: Junge Leute brauchen Liebe (scenariu, regie) cu Cornelia Froboess, Johannes Heesters și Waltraut Haas
  • 1961: O stea cade din cer (Ein Stern fällt vom Himmel) (scenariu, regie)
  • 1961: Cumpără-ți un balon (Kauf Dir einen bunten Luftballon) (scenariu, regie) cu Ina Bauer, Toni Sailer
  • 1962: Liliacul (Die Fledermaus) (scenariu, regie) cu Peter Alexander, Marika Rökk, Willy Millowitsch, Gunther Philipp, Boy Gobert, Hans Moser și Oskar Sima
  • 1962: Vânzătorul de păsări (Der Vogelhändler) (scenariu, regie) cu Cornelia Froboess, Georg Thomalla și Peter Weck
  • 1962: Nachts ging das Telefon (regie)
  • 1962: Das süße Leben des Grafen Bobby (scenariu, regie) cu Peter Alexander
  • 1963: Charleys Tante (regie, prelucrare scenariu) cu Peter Alexander și Fritz Eckhardt
  • 1964: Lana, Königin der Amazonen (scenariu, regie)
  • 1965: An der Donau, wenn der Wein blüht (regie)
  • 1968: Paradies der flotten Sünder (scenariu, regie)
  • 1969: Josefine, das liebestolle Mädchen (scenariu, regie)
  • 1974: Käpt'n Senkstakes Abenteuer (serial 3 episoade; scenariu)

Cărți (selecție)

  • Das Beste aus meiner Witze- und Anekdotensammlung vom Film (Colecție de glume și anecdote din lumea cinematografiei). Heyne, München 1977, ISBN 3-453-00739-5
  • Dr Martin Ottler, Mitläufer. Roman (= Lambda-Dossier, No. 3). Lambda-Edition, Hamburg 1988, ISBN 3-925495-25-8
  • Es war eine rauschende Ballnacht. Eine Sittengeschichte des deutschen Films. Herbig, München 1985, ISBN 3-7766-1341-6
  • Hanussen. Hellseher des Teufels. Die Wahrheit über den Reichstagsbrand. Herbig, München 1978, ISBN 3-7766-0879-X
  • Der heilige Trinker (über Joseph Roth). Lübbe, Bergisch Gladbach 1983, ISBN 3-404-10215-0
  • Im Wartesaal des Ruhms. Begegnungen mit berühmten Persönlichkeiten wie Bert Brecht, Albert Einstein, Erich Kästner u.a. (= Bastei Lübbe Allgemeine Reihe, Band 10660). Lübbe, Bergisch Gladbach 1985, ISBN 3-404-10660-1
  • Immer waren es die Frauen ... Eine intime Zeitgeschichte. Herbig, München 1976, ISBN 3-7766-0784-X
  • Kauf dir einen bunten Luftballon. Erinnerungen an Götter und Halbgötter. Herbig, München 1975, ISBN 3-7766-0708-4
  • Der Kuh im Kaffeehaus. Die goldenen Zwanziger in Anekdoten. Herbig, München 1981, ISBN 3-7766-1147-2
  • Tango. Roman einer Berliner Familie. Herbig, München 1980, ISBN 3-7766-0946-X
  • Tanja und ihre vierzig Männer. Ein Roman. Wancura-Verlag, Wien 1957
  • Ungelogen. Erinnerungen an mein Jahrhundert (Autobiographie). Herbig, München 1988, ISBN 3-7766-1500-1

Note

  1. ^ a b Geza Von Cziffra, Find a Grave, accesat în  
  2. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Géza von Cziffra, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b Géza Cziffra, Brockhaus Enzyklopädie 
  5. ^ a b Geza von Cziffra, Munzinger Personen, accesat în  
  6. ^ „Géza von Cziffra”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ „Géza von Cziffra”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  

Legături externe