Următorul articol va aborda subiectul Hermină, care este de mare relevanță și interes astăzi. Hermină a captat atenția a numeroase persoane, deoarece reprezintă un punct de cotitură în modul în care acest subiect este perceput și abordat. De-a lungul anilor, Hermină a stârnit dezbateri și controverse, iar influența sa s-a extins în diferite domenii, de la cultură la politică. În acest context, este pertinent să se efectueze o analiză profundă și detaliată a Hermină, cu scopul de a înțelege implicațiile și consecințele sale în societatea actuală.
Hermină | |
---|---|
![]() | |
Stare de conservare | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Mammalia |
Ordin: | Carnivora |
Familie: | Mustelidae |
Subfamilie: | Mustelinae |
Gen: | Mustela |
Specie: | M. erminea |
Nume binomial | |
Mustela erminea Linnaeus, 1758 | |
![]() | |
Răspândirea hermelinei nativă introdusă | |
Modifică text ![]() |
Hermină[2] sau hermelină[3] (Mustela erminea) este o specie de animale carnivore din familia Mustelidae, nativă din Eurasia și America de Nord, deosebită de nevăstuică prin dimensiunea mai mare a corpului. Herminele au blană prețioasă, de culoare cafenie vara, și albă, fină și lucioasă iarna. Sunt de talie mică, având corpul alungit și subțire, de până la 32 cm. Picioarele-i sunt scurte, iar coada (al cărei vârf este negru) măsoară între 6,5 și 12 cm. Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, herminele au fost introduse în Noua Zeelandă pentru a controla populația de iepuri sălbatici, însă au avut un impact devastator asupra populației locale de păsări.
Hermina a fost numită una din 100 ”cele mai rele specii invazive din lume” de către Grupul de Specialiști pe Speciile Invazive al IUCN Species Survival Commission.[4]
În evul mediu hermina era considerată un animal de companie de lux, fiind adesea întâlnită la monarhi catolici, suverani pontifi și cardinali. O renumită reprezentare grafică este pictura Dama cu hermină de Leonardo da Vinci.