Heron din Alexandria

Acest articol va aborda subiectul Heron din Alexandria, care a fost subiect de interes și dezbatere în societatea actuală. Heron din Alexandria a stârnit curiozitatea și a făcut obiectul unor studii și cercetări de către diverși experți și specialiști în domeniu. De-a lungul istoriei, Heron din Alexandria a jucat un rol relevant în diferite contexte și a generat opinii contradictorii, ceea ce a contribuit la îmbogățirea dezbaterii în jurul acestui subiect. Cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și actualizată a Heron din Alexandria, vor fi analizate diferitele sale fațete, impactul său asupra societății și perspectivele de viitor care sunt preconizate în legătură cu acest subiect.

Heron din Alexandria
Date personale
Nume la naștereἭρων Modificați la Wikidata
Născut10 d.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Alexandria, Imperiul Roman[2] Modificați la Wikidata
Decedat75 d.Hr. (65 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Alexandria, Imperiul Roman[3] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
fizician
mechanical automaton engineer]
inginer
inventator Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă veche[4] Modificați la Wikidata

Heron din Alexandria (greacă: Ήρων ο Αλεξανδρεύς) (c. 10 - 70 d.Hr.) a fost un matematician, enciclopedist și inginer grec ce a trăit în Alexandria, Egipt, Imperiul Roman.

A fost descris prin statutul de cel mai mare experimentator al Antichității și ca reprezentatant al tradiției științifice eleniste [5][6].

Biografie

Despre viața acestui om nu se cunosc detalii, în ciuda faptului că numele său este legat de istoria învățământului, fiind primul din lume care a deschis o școală politehnică, la Alexandria, Egipt, unde a activat toată viața, ca profesor și conducător.

Contribuții

A adus contribuții în geometrie, astronomie, fizică, tehnică, matematică. A stabilit formula pentru aria rombului (ca semiprodusul diagonalelor); a determinat volumele corpurilor; a tratat problema duplicării cubului; a redat metoda de determinare aproximativă a rădăcinii cubice, a definit termeni tehnici din geometrie.

I se atribuie formula lui Heron de calcul al ariei unui triunghi cunoscând lungimile laturilor. Demonstrația lui Heron se bazează pe cinci propoziții geometrice[7]. Prima propoziție se referă la punctul de intersecție al bisectoarelor unghiurilor unui triunghi ce constituie centrul cercului înscris în triunghi. Următoarele două propoziții se aplică triunghiurilor dreptunghice iar ultimele două patrulaterelor înscrise în cerc.

Aeolipile, reconstituirea primei mașini cu abur

Invenții

Opere

  • Geometria (în matematică);
  • Stereometria (în matematică);
  • Katametrisis (în matematică);
  • Peri ton geometrias ke streometrias onomaton (în matematică);
  • comentarii la Elementele lui Euclid (sec 3 î.e.n.) (în matematică);
  • Peri automatoponytikon (despre puterea aburului);
  • Geoponika (studii despre Pământ și a imaginat o metodă pentru determinarea diferenței de longitudine dintre două puncte);
  • Mihanika (scrisă pentru arhitecți, prezintă mijloace de ridicare a obiectelor grele, regula paralelogramului de adunare a forțelor, mișcarea pe plan înclinat);
  • Katoptrika (principiile opticii);

Bibliografie

C. de Sabata, M. Borneas, B. Rothenstein, A. Munteanu, Bazele fizice ale conversiei energiei solare, Editura Facla, 1982

Legături externe

  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ „Heron din Alexandria”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ „Heron din Alexandria”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ CONOR.SI  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Abbott, David, ed. () . „Hero of Alexandria”. The Biographical Dictionary of Scientists. New York: Peter Bedrick Books. p. 81. Hero of Alexandria lived c. AD 60, variously described as an Egyptian scientist and a Greek engineer, was the greatest experimentalist of antiquity.  Parametru necunoscut |chapter-url-access= ignorat (ajutor)
  6. ^ Boas, Marie (). „Hero's Pneumatica: A Study of Its Transmission and Influence”. Isis. 40 (1): 38 and supra. 
  7. ^ franceză {{{1}}} Héron d’Alexandrie : démonstration de la formule d'Héron disponibil online