Acest articol va aborda subiectul Holozoa, care a câștigat relevanță în ultima vreme datorită impactului său asupra diferitelor aspecte ale societății. Holozoa a fost subiect de dezbatere, analiză și discuție în diferite domenii, generând opinii contradictorii și trezind interesul academicilor, specialiștilor și publicului larg. În acest sens, este imperativ să se exploreze pe deplin implicațiile și consecințele pe care le presupune Holozoa, precum și să se reflecte asupra posibilelor soluții și acțiuni care i-ar putea atenua influența. Printr-o abordare multidisciplinară, se vor aprofunda diversele aspecte legate de Holozoa, oferind o viziune cuprinzătoare și critică care ne permite să înțelegem sfera sa și contextul actual.
Holozoa Fosilă: Ediacaran - Recent, | |
---|---|
![]() | |
O rândunică | |
Clasificare științifică | |
Domeniu: | Eukaryota |
(neclasificat) | Unikonta |
(neclasificat) | Opisthokonta |
(neclasificat) | Holozoa |
Subgrupuri | |
Modifică text ![]() |
Holozoa este un grup de eucariote care include animalele și cele mai apropiate rude ale lor, dar exclude fungii.[1][2][3][4] Holozoa este și un sinonim învechit pentru genul de tunicieri Distaplia.[5] Pentru că Holozoa este o cladă monofiletică, unii oameni de știință preferă să o utilizeze în loc de Choanozoa, care constă din Holozoa cu excepția animalelor. Probabil cele mai bine cunoscute holozoare, în afară de animale, sunt choanoflagelatele, care sunt foarte similare cu celulele cu flagel și guleraș ale spongierilor (choanocitele). Încă din secolul 19 s-a teoretizat că ar fi înrudite cu spongierii. Unele choanoflagelate coloniale, precum Proterospongia, ar putea clarifica originea și evoluția spongierilor.