Horia Hulubei

În lumea de astăzi, Horia Hulubei a căpătat o relevanță fără precedent. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței sale în mediul de afaceri sau importanței sale în viața de zi cu zi a oamenilor, Horia Hulubei a devenit un subiect de dezbatere și discuție constantă. De la origini și până la evoluția sa astăzi, Horia Hulubei a fost subiect de studiu și analiză de către experți din diferite domenii. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Horia Hulubei, de la implicațiile sale în viața de zi cu zi până la impactul său la nivel global. Printr-o privire detaliată și aprofundată, căutăm să înțelegem mai bine rolul pe care Horia Hulubei îl joacă în lumea noastră modernă și cum a devenit o parte integrantă a realității noastre.

Horia Hulubei
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
fizician nuclearist​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterSorbonne Universitatea din Paris  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJean Baptiste Perrin  Modificați la Wikidata
SocietățiAcademia de Științe din România
Academia Română
PremiiPremiul de Stat (1962)[1]
Membru titular al Academiei Române
Membru al Academiei de Științe din România
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Horia Hulubei în laborator

Horia Hulubei (n. , Iași, România – d. , București, România) a fost un fizician român, membru titular al Academiei Române.

Biografie

Studiile superioare, pe care le începuse în 1915, la terminarea liceului, sunt întrerupte de intrarea în război a României. Participă, având gradul de sublocotenent, la bătălia de la Mărășești. Face parte din grupul de tineri trimiși de șeful misiunii militare franceze în România, generalul Berthelot pentru a deveni piloți militari. Participă în calitate de pilot de vânătoare la operațiunile de pe frontul de Vest, fiind rănit și decorat cu ordinul Legiunii de Onoare[4][5]

În 1922 își reia studiile obținând în 1926 licența în științe fizico-chimice[6]. Se dedică învățământului, devenind pe rând, preparator, apoi asistent la catedra de chimie fizică a Universității din Iași. Lucrează ca cercetător cu întreruperi, între anii 1927–1938, în Laboratorul de Chimie Fizică de la Sorbona, Paris, condus în acea perioadă de savantul Jean Perrin.

În 1933, își ia doctoratul în fizică la Paris, ajungând director de cercetări la Universitatea din Paris. Horia Hulubei activează susținut în țară, fiind, pe rând, conferențiar, profesor, la universitățile din Iași și apoi București, unde, pe lângă intensa muncă de cercetare științifică, are o foarte bogată activitate de cercetare și organizare a Institutului de Fizică a Academiei Române, creat la 1 septembrie 1949[7][8] și pe care îl conduce până în anul 1965, când trece la conducerea Institutului de Fizică Atomică, atunci nou creat.

În perioada 1941-1944, profesorul Horia Hulubei a deținut funcția de rector al Universității din București.

Una dintre satisfacțiile mele cele mai mari este că, prin înființarea Institutului de Fizică Atomică, s-a realizat posibilitatea de a se crește în țară cadre de fizicieni eminenți — dintre care mulți au lucrări deja cunoscute în lume, aducând prestigiu științei românești și asigurând schimbul de mâine în acest sector. Ei realizează un aport însemnat, pentru economia țării, prin lucrările lor. – Horia Hulubei.[9]

Pentru meritele sale, Hulubei a primit numeroase distincții științifice atât din țară cât și din străinătate, fiind, în același timp, membru a numeroase academii și societăți științifice de prestigiu, naționale și internaționale.

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935, membru titular începând cu 3 iunie 1941 și președintele secției a II-a fizică a Academiei de Științe din România[10]. A fost ales membru corespondent al Academiei Române pe 26 mai 1937, iar pe 27 mai 1946 este ales membru titular. În 1948 este îndepărtat din Academie[11], dar în 2 iulie 1955 este repus în drepturi.

Fratele său, Dan Hulubei (1899-1964), s-a remarcat ca om de știință, matematician, doctor în știință al Universității din Nancy, Franța. A profesat la Iași, Cernăuți, Galați, București.[12]

Contribuțiile sale în fizică

Horia Hulubei a format generații de specialiști în fizica atomică și nucleară. În același timp, el s-a distins și prin importante descoperiri științifice. Astfel, a obținut — primul în lume — spectre de raze X în gaze. În acest scop, el și-a construit un spectrometru special, de concepție proprie. Savantul român are contribuții importante și în fizica neutronilor, în studiul elementelor transuraniene, în studiul reacțiilor nucleare, mai ales în ce privește interacțiile nucleare la energii joase, medii și înalte. A studiat, de asemenea, dezintegrarea mezonilor.[13]

Distincții

  • Ordinul „Coroana României” în gradul de Mare Ofițer (7 noiembrie 1941)[14]
  • Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Cavaler cl. I, pentru știință (23 septembrie 1942)[15]
  • Ordinul Muncii clasa I (11 decembrie 1956) „pentru îndelungată și valoroasă activitate științifică, cu prilejul împlinirii a 60 ani de la naștere”[16]
  • Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”[17]
  • titlul de Om de Știință Emerit al Republicii Populare Romîne (18 august 1964) „pentru merite deosebite în activitatea științifică”[18]
  • titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”[19]

Lucrări publicate

  • Curs de chimie fizică (1940)
  • Spectroscopia X (1948)
  • Structura materiei (1950)

Note

  1. ^ HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962, lege5.ro, accesat 2016-12-31
  2. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Horia Hulubei, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în  
  4. ^ Horia Hulubei, Traian Anghel, iunie 2007, Revista Dominus Nr. 89 - Seria Biografii
  5. ^ Dorina N. Rusu: Dicționarul membrilor Academiei Române (1866-2010).
  6. ^ http://jurnalul.ro/it/stiinta/horia-hulubei-seniorul-atomistilor-romani-502922.html Horia Hulubei, seniorul atomiștilor români Accesat 16.08.2015
  7. ^ „IFA - Institutul de Fizica Atomica - simbolul fizicii romanesti”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Horia Hulubei National Institute of Physics and Nuclear Engineering
  9. ^ „Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării :: www.research.gov.ro”. www.old.research.gov.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.2” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ Revista de Politica Științei și Scientometrie, Vol. 1, Nr. 3, septembrie 2012, p. 180
  12. ^ Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Albumul promoției 1958 Arhivat în , la Wayback Machine., p.22
  13. ^ Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). 100 de inovatori români. Institutul Cultural Român. p. 144-145.
  14. ^ Decretul Regal nr. 3.068 din 7 noiembrie 1941 pentru conferiri de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 266 din 8 noiembrie 1941, partea I-a, p. 6.997.
  15. ^ Decretul regal nr. 2.847 din 23 septembrie 1942 privind conferirea ordinului „Meritul Cultural”, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 257, Partea I-a, marți 3 noiembrie 1942, pp. 9592–9593.
  16. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 661 din 11 decembrie 1956 pentru conferirea „Ordinului Muncii” academicianului Horia Hulubei, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 36, 22 decembrie 1956, p. 367.
  17. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 180.
  18. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 511 din 18 august 1964 pentru conferirea titlului de „Om de Știință Emerit al Republicii Populare Romîne” unor oameni de știință, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 93.
  19. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 348.

Bibliografie

Legături externe