Inele (gimnastică)

În lumea modernă, Inele (gimnastică) a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de public. Fie la nivel personal, profesional sau academic, Inele (gimnastică) a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Impactul său a fost resimțit în diverse domenii, de la tehnologie la politică, iar influența sa continuă să crească în fiecare zi. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Inele (gimnastică) și vom discuta despre importanța acestuia în contextul actual. De la origini și până la posibilele sale implicații viitoare, ne vom adânci în lumea lui Inele (gimnastică) pentru a înțelege scopul și semnificația sa în societatea contemporană.

Un gimnast la inele, în poziție de cruce

Inelele constituie unul dintre aparatele de gimnastică, folosit în mod tradițional doar în proba masculină, din cauza cerințelor de rezistență extremă a părții superioare a corpului. Atletul se balansează ținându-se de două inele, care atârnă la o înălțime de 2,75 metri de covor. Sportivii au nevoie de forță pentru a executa mișcările de la inele.[1]

Aparatul

Aparatul este format din două inele, care atârnă dintr-un cadru metalic rigid. Fiecare inel este susținut de o curea, care, la rândul său, se conectează la un cablu de oțel suspendat de cadrul de metal. Gimnastul, care ține câte un inel cu fiecare mână, trebuie să controleze mișcarea acestora.

Dimensiuni

Măsurile standard ale aparatului sunt specificate de către Federația Internațională de Gimnastică (FIG), în documentul său Normele Aparaturii:

  • Diametrul interior: 18 cm ± 0,1 centimetri
  • Distanța de la punctul de fixare până la inele: 300 cm ± 1 centimetru
  • Distanța dintre cele două puncte de fixare: 50 cm ± 0,5 centimetri

Gimnaști specializați la proba cu inelele

Note

  1. ^ Vreau să știu, cap. 5 (sport și artă), Editura Teora, p. 114


 Acest articol despre gimnastică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.