Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”
În acest articol, ne vom adânci în lumea captivantă a lui Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, explorând diversele sale aspecte, caracteristici și posibile aplicații în viața de zi cu zi. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” este o temă care a stârnit interesul cercetătorilor, experților și entuziaștilor, datorită relevanței sale în diferite domenii și a capacității sale de a influența modul nostru de a gândi, simți și acționa. În acest sens, vom analiza Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din perspective diferite, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare care să permită cititorului să înțeleagă mai bine importanța și potențialul său. De la origini până la proiecțiile sale viitoare, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” se dezvăluie ca un subiect captivant care stârnește curiozitatea și ne invită să reflectăm asupra impactului său asupra lumii de astăzi.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” (INCDMM „Cantacuzino”) este un institut de cercetare din România, înființat în anul 1921 de Dr. Ion Cantacuzino[1]. Institutul are ca domeniu de activitate sănătatea publică, pe care o promovează atât prin activități de cercetare-dezvoltare, cât și prin oferta de produse și servicii[1]. Activitatea de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare se desfășoară în domeniile infecțiilor bacteriene, virale și parazitare, biologiei celulare și moleculare, imunologiei, biotehnologiei și geneticii microbiene.[1]
Rămas, însă, sub tutela statului și neprimind finanțări pentru investiții din partea acestuia, cu un management politizat și parazitat de corupție, nu putea face față concurenței marilor companii farmaceutice internaționale, și astfel activitatea lui s-a redus.[2][3] Subfinanțarea a făcut și ca în domeniul resurselor umane sectorul privat să-l domine, astfel micile investiții care s-au făcut totuși nu au putut fi operaționalizate din lipsa personalului. [4]
Din 2017 institutul a fost transferat Ministerului Apărării, motivând cu amenințările războiului hibrid, și transformat în unitate militară.[5]
Note
- ^ a b c Strategia Cercetare - Dezvoltare - Inovare Arhivat în , la Wayback Machine., cantacuzino.ro, accesat la 14 septembrie 2011
- ^ Adrian Majuru, Cotidianul, 30 iulie 2012: Virușii disoluției și Institutul "Dr. Ion Cantacuzino".
- ^ „Institutul Cantacuzino, lăsat fără niciun rol în producția de vaccinuri antigripale”, Digi 24, , accesat în
- ^ Alexandra Nistoroiu (), „Hemoragia de creiere din Institutul Cantacuzino”, Viata-medicala.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ CP (), „UPDATE Guvernul a aprobat trecerea Institutului Cantacuzino la Ministerul Apararii, motivand amenintarile "razboiului hibrid" - Esential”, HotNews.ro, accesat în
Legături externe
- www.cantacuzino.ro;http://cantacuzino.mapn.ro/ - Site web oficial
- Direcția medicală a MAPN Arhivat în , la Wayback Machine.
- Institutul de seruri si vaccinuri, 9 mai 2005, Oana Antonescu, Jurnalul Național
- Institutul Cantacuzino mai produce doar vaccinul gripal Arhivat în , la Wayback Machine., 7 martie 2011, MAGDA MARINCOVICI, Jurnalul Național
- Fantoma de la Institutul Cantacuzino, 19 septembrie 2010, Vlad Mixich, HotNews.ro
- Institutul Cantacuzino ar putea fi inchis, 3 iulie 2010, ziare.com
- În "lagărul" cobailor de la Băneasa se moare pentru viață, 28 septembrie 2011, Ionela Săvescu, Evenimentul zilei
- Virușii disoluției și Institutul "Dr. Ion Cantacuzino", 30 iulie 2012, Adrian Majuru, Cotidianul
- https://www.youtube.com/watch?v=STKlPOHKeQI, 25 martie 2018, Prof. Dr. Mircea Ioan POPA, Despre vaccinări
- https://www.mapn.ro/evenimente/uploads/pdf/20181009_133553_f3ab743227316638c0ab7949bfb7fa87.pdf, 9 octombrie 2018, Conferință presă
