Insula Hațeg

În lumea de astăzi, Insula Hațeg este un subiect extrem de relevant, care a captat atenția oamenilor de toate vârstele, genurile și culturile. Odată cu progresul tehnologiei și accesul la informație, Insula Hațeg a devenit un punct central de discuție și interes în societatea modernă. Fie prin intermediul rețelelor sociale, al media sau al conversațiilor zilnice, Insula Hațeg a reușit să influențeze modul în care gândim și acționăm în viața noastră de zi cu zi. Acesta este motivul pentru care este crucial să aprofundăm acest subiect pentru a înțelege importanța și implicațiile sale atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.

Reconstrucția lui Zalmoxes robustus, un dinozaur erbivor din ecosistemul insulei Hațeg

Insula Hațeg a fost o insulă tropicală din Marea Tetis în timpul erei cretacice (147 - 65 milioane ani în urmă). Se situa în zona care corespunde azi bazinului Hațeg sau Țării Hațegului, de unde și numele insulei. Fosile de vârstă maastrichtiană de dinozauri pitici au fost descoperite în rocile insulei.[1]

Ea a fost formată, în principal, prin ridicarea tectonică în timpul orogenezei alpine timpurii, cauzată de coliziunea plăcilor africană și eurasiatică spre sfârșitul cretacicului.[2] Nu există un analog real în prezent, dar, în general, insula Hainan din largul coastei Chinei este probabil cea mai apropiată în ceea ce privește clima, geologia și topografia. Vegetația și fauna, de exemplu, au fost, desigur, complet diferite de cele de astăzi.

Paleontologul Franz Nopcsa a introdus teoria conform căreia mărimea animalelor era determinată de disponibilitatea limitată de resurse pe care le presupunea mediul insular. De aici și forma specifică de piticism întâlnită la scheletele de dinozauri descoperite în zonă. Teoria „nanismului insular” a lui Nopcsa a devenit general acceptată. Noile descoperiri sugerează însă că nu toți dinozaurii din Hațeg au avut talii modeste, cu unele exemplare care atingeau lungimi de până la 15 m, ceea ce cu greu poate fi interpretat ca „pitic”.[3]

Fauna

Aproximativ nouă specii de dinozauri și mai multe specii de pterosaur sunt considerate a fi indigene pe insulă. Majoritatea acestor animale erau versiuni mai mici ale megafaunei continentale, care au devenit mai mici datorită naturii insulare, deși acest lucru nu s-a întâmplat pentru Hatzegopteryx care, fiind unul dintre cei mai mari pterosauri care au trăit vreodată, este un exemplu de gigantism insular. Mamiferele sunt aproape exclusiv reprezentate de multituberculate endemice, un grup endemic care a evoluat în izolarea insulei și a dezvoltat obiceiuri unice insectivore,[4] precum și un singur eutherian.[5]

Dinozauri de Țara Hațegului, timbre românești emise în 2016.

Printre aceste animale se numără:

Note

  1. ^ Grigorescu, D. (). „Rediscovery of a 'forgotten land': The last three decades of research on the dinosaur-bearing deposits from the Hațeg Basin”. Acta Palaeontologica Romaniae. 5: 191–204. 
  2. ^ Baird, Tom; Conium, Richard. „Geology of Hațeg”. Paleobiology and Biodiversity Research Group, Department of Earth Sciences, University of Bristol. Arhivat din original la . Accesat în . It was formed by uplift caused by the closing of the Tethys Ocean by the collision of the African and Eurasian plates 
  3. ^ "Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology". Volum Elsevier dedicat Țării Hațegului Arhivat în , la Wayback Machine.; recenzie pe site-ul Universității din București.
  4. ^ Smith, Thierry; Codrea, Vlad (iulie 2015). "Red Iron-Pigmented Tooth Enamel in a Multituberculate Mammal from the Late Cretaceous Transylvanian "Hațeg Island"", în PLoS ONE 10(7):e0132550-1-16, doi:10.1371/journal.pone.0132550 10.1371/journal.pone.0132550.
  5. ^ Codrea, Vlad; Smith, Thierry; Dica, Paul; Folie, Annelise; Garcia, Géraldine; Godefroit, Pascal; Van Itterbeeck, Jimmy (2002). "Dinosaur egg nests, mammals and other vertebrates from a new Maastrichtian site of the Hațeg Basin (Romania)". Comptes Rendus Palevol. 1 (3), pp. 173–180. Format:DI. ISSN 1631-0683 1631-0683.

Vezi și

Legături externe

Cretacic
Cretacic timpuriu Cretacic târziu
Berriasian | Valanginian | Hauterivian
Barremian | Apțian | Albian 		Cenomanian | Turonian | Coniacian
Santonian | Campanian | Maestrichtian