Invazia Cehoslovaciei

În lumea de astăzi, Invazia Cehoslovaciei a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a importanței sale în domeniul științific, Invazia Cehoslovaciei a captat atenția experților și entuziaștilor deopotrivă. În acest articol vom explora în profunzime cele mai relevante aspecte ale Invazia Cehoslovaciei, analizând impactul acestuia în diverse domenii și evoluția sa în timp. De la origini până la starea sa actuală, ne vom porni într-o călătorie interesantă pentru a înțelege în profunzime tot ce are de oferit Invazia Cehoslovaciei.

Invazia Cehoslovaciei în 1968
Parte din Războiul Rece Modificați la Wikidata

Informații generale
Perioadă– Modificați la Wikidata
LocRepublica Socialistă Cehoslovacia
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Invazia Cehoslovaciei, oficial Operațiunea Dunărea, a fost ocuparea Republicii Socialiste Cehoslovace de către forțe armate din cinci state membre în Pactul de la Varșovia - Uniunea Sovietică, R.P. Bulgaria, R.P. Ungară, RDG și R.P. Polonă – în noaptea de 20–21 august 1968.[1] Aproximativ 250.000 de soldați au ocupat atunci Cehoslovacia.[2] Două state membre ale Pactului de la Varșovia, anume Albania și România, au refuzat să participe. Forțele est-germane nu au participat nici ele la invazie, cu excepția câtorva specialiști, după ce Moscova le-a ordonat cu doar câteva ore înaintea invaziei să nu treacă granița cu Cehoslovacia. 137 de civili cehoslovaci au fost uciși[3] și 500 au fost grav răniți în timpul ocupației.[4]

Invazia Cehoslovaciei a pus capăt reformelor inițiate de Alexander Dubček în Primăvara de la Praga. Politica externă a Uniunii Sovietice în această perioadă a fost denumită „Doctrina Brejnev”.[5]

Urmări

A urmat o perioadă numită normalizarea Cehoslovaciei, de consolidare a comunismului.

Gertruda Sekaninová-Čakrtová, František Kriegel, František Vodsloň și Božena Fuková au fost singurii deputați ai Adunării Naționale care au votat împotriva acordului privind șederea temporară a trupelor sovietice în Cehoslovacia și care au sugerat retragerea completă de pe teritoriul cehoslovac.[6] Din cauza acestor atitudini, mai mulți membri rebeli ai Adunării Naționale au fost lipsiți de mandatul lor și expulzați din rândurile Partidului Comunist Cehoslovac.[7]

Cariera multor intelectuali, oameni de cultură, a fost puternic afectată de evenimentele politice din Cehoslovacia. De exemplu, regizorului de film slovac Juraj Jakubisko nu i s-a mai dat voie să realizeze filme importante, doar documentare.[8]

Fostul stat centralist a fost împărțit în două entități: Republica Socialistă Cehă și Republica Socialistă Slovacă. Legea a fost adoptată la data de 28 octombrie 1968 și a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 1969. Au fost înființate două noi parlamente naționale — Consiliul Național Ceh și Consiliul Național Slovac, iar parlamentul cehoslovac a fost redenumit din Adunarea Națională în Adunarea Federală și împărțit în două camere: Casa Poporului (cehă Sněmovna lidu, slovacă Snemovňa ľudu) și Casa Națiunilor (Sněmovna národů, Snemovňa národov).

Referințe

  1. ^ globalsecurity.org (). „Global Security, Soviet occupation of Czechoslovakia”. GlobalSecurity.org. Accesat în . 
  2. ^ A Look Back … The Prague Spring & the Soviet Invasion of Czechoslovakia Arhivat în , la Wayback Machine.. Central Intelligence Agency. Retrieved on 11 June 2016.
  3. ^ Kropáčková, Renata (). „Dnešní Plus. Českoslovenští politici si sovětskou intervenci objednali a spolupracovali na ní, říká historik”. rozhlas.cz (în cehă). Accesat în . 
  4. ^ „August 1968 – Victims of the Occupation”. ustrcr.cz. Ústav pro studium totalitních režimů. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Chafetz, Glenn (). Gorbachev, Reform, and the Brezhnev Doctrine: Soviet Policy Toward Eastern Europe, 1985–1990. Praeger Publishers. ISBN 0-275-94484-0. Accesat în . 
  6. ^ Horák, Ondřej (). „Ostrůvek v moři komunismu”. Lidové noviny (în cehă). lidovky.cz. Accesat în . 
  7. ^ „Syn političky Sekaninové-Čakrtové má nárok na její majetek, rozhodl soud” (în cehă). novinky.cz (originally ČTK). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Juraj Jakubisko, Ceska Televize. Accesat în 15 februarie 2018.

Legături externe

Vezi și

 v • d • m 
Războiul Rece
Evenimente (1945-1967) Evenimente (1968-1991) Articole detaliate Principalii participanți Lideri politici importanți

1941-1950:

1951-1960:

1961-1970:

1961-1970 (continuare):

1971-1980:

1981-1990:

1991:

Alte conflicte:

Lideri politici:

Cronologie · Portal · Categorie