În acest articol vom aprofunda în Ioan Flora, un subiect care a stârnit un mare interes și dezbatere în ultima vreme. Ioan Flora a devenit o figură relevantă în diferite domenii, generând opinii împărțite și stârnind un mare interes în publicul larg. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele perspective asupra Ioan Flora, vom analiza influența acesteia asupra societății de astăzi și vom examina posibilele implicații ale prezenței sale în mediul nostru. De asemenea, vom căuta să înțelegem importanța Ioan Flora în contextul actual și impactul său potențial în viitor.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Ioan Flora | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() Satu Nou, Pančevo City(d), RP Serbia, RSF Iugoslavia ![]() |
Decedat | (54 de ani) ![]() București, România ![]() |
Înmormântat | Cimitirul Bellu ![]() |
Copii | Ioana Flora ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | filolog ![]() |
Limbi vorbite | limba română limba sârbă[3] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ioan Flora, (n. 20 decembrie 1950, în Satul Nou, județul Pancevo, în Banatul Sârbesc, acum în Serbia – d. 3 februarie 2005, la București[4]) a fost un om de cultură, educator, filolog, poet, pedagog și traducător român originar din Serbia.
Ioan Flora a studiat la București și a locuit aici din 1993, fiind tatăl actriței Ioana Flora. Este înmormîntat în Cimitirul Bellu din București.
Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu | ||
Curente în literatura română | ||
Umanism -
Clasicism | ||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română | ||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
Liceul absolvit la Vârșeț, ulterior a absolvit Facultatea de Litere din București în anul 1973. Membru și secretar al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din Serbia. A predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea și la revista Lumina, iar apoi între 1991-1993 a devenit redactor șef la Ediția Libertatea la Pancevo/Novi Sad. În 1993 se stabilește cu familia la București.
A debutat cu poemul Des în pagina culturală a ziarului "Libertatea", singurul ziar de limbă română din Serbia, care apărea la Pancevo/Novi Sad. Cartea sa de debut în poezie, intitulată Valsuri, a fost publicată de editura ziarului Libertatea în Panciova în 1970.
Poeziile sale au fost traduse în limbile sârbă, germană, maghiară, macedoneană, slovacă, engleză și franceză. A tradus poeziile lui Vasko Popa, Poezii I-II (1983);
Membru al Uniunea Scriitorilor din România, membru fondator al ASPRO, al Asociației Scriitorilor din Voievodina (Serbia) și al PEN - CLUB.
|titlelink=
(ajutor)
Interviuri