În lumea de astăzi, Ion Acsan a căpătat o relevanță incontestabilă în mai multe domenii ale societății noastre. Atât la nivel personal, cât și profesional, Ion Acsan a devenit un subiect de interes care generează dezbatere, reflecție și acțiune. De la impactul său asupra sănătății mintale și până la influența asupra economiei globale, Ion Acsan a trezit interesul cadrelor universitare, experților și cetățenilor preocupați de înțelegerea, analizarea și, după caz, îmbunătățirea situației actuale în legătură cu această problemă. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Ion Acsan și importanța sa în viața de zi cu zi, precum și posibile abordări pentru a aborda provocările și oportunitățile sale.
Ion Acsan | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() București, România ![]() |
Decedat | (81 de ani) ![]() București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | traducător ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ion Acsan (n. 7 februarie 1932, București – 23 iunie 2013[1]) a fost un poet și traducător român.
Este fiul lui Mihail Acsan, negustor, și al Elenei (n. Sütö). În perioada 1939 - 1948 a urmat clasele primare, secundare și liceale la Liceul „Sfântul Iosif” și la Liceul Clasic Mixt din București, între 1948 - 1951. A urma simultan Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, a Universității din București și Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, ambele absolvite în 1955.
A fost redactor la secția de scenarii a Centrului de Producție Cinematografică București în perioada 1955 - 1956, apoi, între 1956 și 1969, la Editura de Stat pentru literatură și artă, și lector (din 1970) la Editura Albatros (pensionat în 1990).
A debutat cu versuri în Scânteia tineretului în 1953, iar editorial, cu volumul de poezii Primăvara cosmică în 1962; ulterior, s-a dedicat activității de traducător, tălmăcind (uneori integral și pentru prima dată în românește) din Homer, Hesiod, Seneca, Terențiu, Apollonios din Rhodos, din lirica japoneză, a Egiptului faraonic, ca și din literaturile europene moderne. A colaborat la Antologia literaturii maghiare (volumul I, 1965) și la Antologia de poezie rusă. Perioada clasică (volumele I-III, 1987). Din activitatea de traducător a rezultat o culegere de studii erudite (Constelația corifeilor, 1984) și una de povestiri pentru copii (Porumbeii Semiramidei, 1988). A realizat, singur sau în colaborare, antologii de literatură universală (antică, orientală, modernă), adesea cu substanțiale traduceri proprii (Legende mitologice din opera poeților greci și latini, 1972; Prometeu, erou al literaturii universale, 1977; Orfeu și Euridice în literatura universală, 1981; Poezia de dragoste a lumii, 1997).
A colaborat la publicațiile Tânărul scriitor, Scrisul bănățean, Iașul literar, Gazeta literară, Tribuna etc. A îngrijit și prefațat ediții din Homer, Vergiliu, Platon, Thomas Morus, Erasmus din Rotterdam și Ovidius.
A fost membru al Societății române de haiku.
Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, pp. 5–6, Ed. Paralela 45, 2004, ISBN: 973-697-758-7