În lumea de astăzi, Ion I. Inculeț este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant. Fie datorită impactului său asupra societății, economiei sau culturii, Ion I. Inculeț a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. De la origini și până în prezent, Ion I. Inculeț a generat dezbateri, controverse și progrese semnificative care au marcat istoria umanității. În acest articol vom explora diverse aspecte ale Ion I. Inculeț, analizându-i importanța, implicațiile și evoluția sa în timp. Fără îndoială, Ion I. Inculeț este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent și care merită să fie studiat și înțeles în întregime.
Ion I. Inculeț | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | ![]() Iași, România ![]() | ||
Decedat | (90 de ani) ![]() London, Ontario, Canada[1] ![]() | ||
Părinți | Ion C. Inculeț ![]() | ||
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() | ||
Ocupație | inginer ![]() | ||
Limbi vorbite | limba română ![]() | ||
Activitate | |||
| |||
Modifică date / text ![]() |
Ion I. Inculeț (n. 11 februarie 1921, Iași – d. 5 noiembrie 2011, Ontario, Canada[2]) a fost un inginer canadian de origine română, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (din 1992). „Doctor Honoris Causa” al Universității Western Ontario (Canada), director al Centrului de Cercetare a Electrostaticii Aplicate al Universității Western Ontario[3], Ion I. Inculeț este autor și coautor a numeroase invenții sau inovații patentate (27 brevete de invenție) în diverse țări ale lumii[4], consultant NASA în probleme de explorare a Lunii și planetei Marte.
Este fiul lui Ion C. Inculeț (1884-1940) și al soției sale, prințesa Roxana Cantacuzino[5].
|title=
(ajutor)