István Széchenyi

Te-ai întrebat vreodată despre István Széchenyi? Acesta este un subiect care a captat atenția multor oameni de-a lungul timpului și din motive întemeiate. De la origini și până la impactul său asupra societății actuale, István Széchenyi a fost subiect de dezbatere, analiză și explorare într-o gamă largă de contexte. În acest articol, vom explora istoria fascinantă a István Széchenyi, vom examina implicațiile sale în lumea modernă și vom lua în considerare relevanța sa continuă în viitor. Indiferent dacă sunteți expert în István Széchenyi sau pur și simplu doriți să aflați mai multe despre acesta, acest articol vă va oferi o privire completă și perspicace asupra acestui subiect interesant.

Széchenyi István
Date personale
Născut21 septembrie 1791
Viena, Imperiul Habsburgic
Decedat8 aprilie 1860
Viena, Imperiul Habsburgic
ÎnmormântatNagycenk Modificați la Wikidata
Cauza decesuluisinucidere (plagă împușcată​) Modificați la Wikidata
PărințiFerenc Széchényi
Julianna Festetics​ Modificați la Wikidata
Căsătorit cuCrescence Seilern] (–) Modificați la Wikidata
CopiiSzéchenyi Ödön]
Béla Széchenyi​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Arhiducatul Austriei
 Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
Limbi vorbitelimba maghiară[2][3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeCel mai mare maghiar
Cunoscut pentrurolul de frunte în modernizarea industro-agricolă a țării din propriul buget
Partid politicpolitician independent  Modificați la Wikidata
RudeFestetics Kristóf]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a​ ()
Pour le Mérite ()
ordre du Saint-Esprit] ()
Győr díszpolgára] ()[1]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

István Széchenyi, conte de Szécheny (n. , Viena, Monarhia Habsburgică – d. , Döbling, Viena, Imperiul Austriac) a fost un politician, scriitor, polihistor, economist, ministru al transporturilor (în timpul guvernului Batthyány), care a fost numit de Lajos Kossuth „cel mai mare ungur”, unul dintre cei mai importanți reformiști maghiari. Prin ideile, activitatea și influența sa a fost creatorul noii Ungarii moderne. Este unul dintre cele mai distincte și importanțe personaje ale politicii maghiare, deoarece a reformat economia, transportul, politica externă și sportul maghiar. Numeroase instituții au fost fondate de el și poartă numele acestuia. De numele lui se leagă construcția primului pod numit Lánchíd (podul cu lanțuri), ce leagă peste Dunăre cetatea Budei cu orașul Pesta. Este fondatorul Academiei Maghiare de Științe, fiind și principalul donator de fonduri pentru crearea aceastei instituții.

Una dintre cărțile scrise de Széchenyi

Originea și studiile

Széchenyi s-a născut anul 1791 în rezidența familiei din Herrengasse, Viena. Botezul copilului a fost ținut după rit romano-catolic în Biserica Sfântul Mihail din Viena. Tatăl său, Ferenc Széchenyi, a fost fondatorul Muzeului Național Maghiar, iar mama sa, Julianna Festetics, a provenit dintr-o familie maghiară de renume din Ungaria.

Tânărul grof a petrecut copilăria în Viena și Nagycenk. Educația copilului a fost făcut de János Lunkányi după direcția stabilită de părinți. Totuși unele materii au fost predate și de alți profesori, dintre care se numără și Miklós Révai care a ținut orele de arhitectură. Chiar dacă în familie limba dominantă a fost cea maghiară,[4] totuși Széchenyi în acești ani a vorbit mai bine în limba germană.[5]

Scrieri

  • Róka- és szarvasvadászatra vonatkozó német nyelvű füzet (Sopron, 1823, Széchenyi első nyomtatott munkája)
  • Lovakrul. Pest, 1828
  • Pesti lóversenykönyv 1828 és 1829-re. Pest (Döbrentei Gáborral közös)
  • A casino részeseinek névsora A. B. C. rendben s annak alapjai. 1829 (Döbrentei Gáborral együtt adták ki)
  • Hitel. Pest, 1830 (németül: Lipcse, 1830, fordította Paziazi Mihály és Vojdisek József)
  • Világ, vagyis felvilágosító töredékek némi hiba s előítélet eligazítására. Pest, 1831 (németül: 1832, fordította Paziazi Mihály).
  • Kedves jobbágyim! (Tanácsadás a kolerával szemben való védekezésre, Cenk, 1831)
  • Magyar játékszinrül. Cenk, 1832
  • Jelentés (gr. Andrássy Györgynek és gr. Széchenyi Istvánnak a budapesti lánchíd-egyesülethez irányított jelentése, midőn külföldről visszatértek). Pozsony, 1833 (németül: fordította Paziazi Mihály, Pozsony, 1833)
  • Stadium. Lipcse, 1833. (I. rész; a II. rész nem jelent meg)
  • Über die Donaudampfschiffahrt. Aus dem Ungarischen von Michael von Paziazi. Buda, 1836 (magyarul a Társalkodóban jelent meg 1834–36-ban Néhány szó a Duna-hajózás körül címen)
  • Néhány szó a lóverseny körül. Pest, 1838 (németül: fordította Klein Hermann, Buda, 1839)
  • A selyemrül. Pest, 1840
  • A Kelet népe. Pest, 1841
  • A magyar Accademia körül. Pest, 1842
  • Üdvlelde. Pest, 1843 (Dessewffy Aurél gróf töredékeivel: Magyar nyelv és ellenzői)
  • Adó és két garas. Jelenkor, Buda, 1844[6]
  • Magyarország kiváltságos lakósihoz. 1844 (két füzet)
  • Balatoni gőzhajózás. Pest, 1846
  • Eszmetöredékek. Különösen a Tisza-völgy rendezését illetőleg. Pest, 1846
  • Politikai programtöredékek. Pest, 1847 (németül: Lipcse, 1847)
  • Javaslat a magyar közlekedési ügy rendezésérül. Pozsony, 1848
  • Véleményes jelentés a Tisza-szabályozási ügy fejlődésérül. Pozsony, 1848
  • Ein Blick auf den anonymen Rückblick welcher für einen vertrauten Kreis in verhältnissmässig wenigen Exemplaren im Monate Oktober 1857 in Wien erschien. Von einem Ungarn. London, 1859 (magyarul: K. Papp Miklós, Kolozsvár, 1870)...
  • Önismeret és Nagy Szatíra Döbling, 1857
  • Az ausztriai sajtó Döbling, 1859

Note

  1. ^ https://adt.arcanum.com/hu/view/Kisalfold_2006_08/?pg=356  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ CONOR.SI​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Szinyei József: Magyar írók élete és munkái, articolul despre István Széchenyi
  5. ^ Kamusella, Tomasz (). The Politics of Language and Nationalism in Modern Central Europe. Palgrave Macmillan. 
  6. ^ Az Adó és a Két garas című művek a Google Booksban

Vezi și