În lumea de astăzi, James Gregory (matematician) a devenit un subiect de mare relevanță și interes atât la nivel personal, cât și în societate în general. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, James Gregory (matematician) a dobândit o importanță fără precedent în viața noastră de zi cu zi. În acest articol, vom explora în detaliu James Gregory (matematician) și impactul său asupra diferitelor aspecte, de la influența sa asupra economiei până la rolul său în cultura populară. Printr-o analiză profundă și perspicace, vom dezvălui misterele și complexitățile din jurul lui James Gregory (matematician), oferind o viziune clară și cuprinzătoare asupra relevanței sale în lumea de astăzi.
James Gregory (matematician) | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | James Gregorie ![]() |
Născut | 1638[4][5][6][7][8] ![]() The Manse, Drumoak Kirk, Drumoak(d), Scoția, Regatul Unit[2] ![]() |
Decedat | 1675 (37 de ani)[4][5][6][7][8] ![]() Edinburgh, Regatul Scoției[9][10] ![]() |
Părinți | Rev. John Gregorie[11] Janet Anderson[11] ![]() |
Frați și surori | David Gregory ![]() |
Religie | Biserica Scoției ![]() |
Ocupație | matematician astronom inventator cadru didactic universitar scriitor ![]() |
Locul desfășurării activității | Scoția[12] ![]() |
Limbi vorbite | limba latină[5][13] ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea din Padova[1] Aberdeen Grammar School[2] Marischal College ![]() |
Organizație | Universitatea Saint Andrews[2] Universitatea din Edinburgh[2] ![]() |
Influențat de | Henry Briggs ![]() |
Rude | Alexander Anderson[2] David Gregory John Gregory[3] ![]() |
Premii | Membru al Societății Regale ![]() |
Modifică date / text ![]() |
James Gregory (n. 1638, The Manse, Drumoak Kirk, Drumoak(d), Scoția, Regatul Unit – d. 1675, Edinburgh, Regatul Scoției) a fost un matematician și astronom scoțian.
Între 1664-1668 a studiat matematicile la Universitatea din Padova. Întors în Scoția, în 1669 a devenit profesor la Universitatea Saint Andrews, iar în 1674 la Universitatea din Edinburgh. În 1668 devine membru al Royal Society.
James Gregory este considerat un precursor al calculului diferențial și integral. Începând cu 1668, a studiat seriile de puteri și dezvoltarea în serie a funcțiilor trigonometrice și a arătat deosebirea dintre seriile convergente și cele divergente. A arătat că aria cercului și cea a hiperbolei se poate obține sub forma unei serii infinite.
A intrat în polemică cu Huygens susținând imposibilitatea cuadraturii cercului după metoda analitică.
În construcția hărților a utilizat transformarea numită proiecția Mercator.
A introdus noțiunea de rază vectoare.
A fost primul care a dat detaliile construirii telescopului cu reflexie.
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|titlelink=
(ajutor)