Lăsatul secului de brânză
În zilele noastre, Lăsatul secului de brânză este un subiect care a căpătat o mare relevanță în societatea de astăzi. Impactul său transcende granițele și acoperă diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. De aceea este necesar să analizăm în detaliu diferitele unghiuri și perspective pe care le oferă Lăsatul secului de brânză, întrucât influența sa este palpabilă în diverse domenii, de la politică la cultura populară. În acest articol, ne vom adânci în lumea Lăsatul secului de brânză pentru a înțelege mai bine importanța acestuia și modul în care îi afectează pe oameni în viața lor de zi cu zi. Această analiză ne va permite să avem o viziune mai largă și mai completă despre Lăsatul secului de brânză și impactul său asupra lumii actuale.
| Intrarea în triod Duminica vameșului. Alleluia |
| Postul Mare Miercurea cenușii |
| Săptămâna Mare Duminica Floriilor |
Lăsatul secului de brânză, în creștinism e una din cele două lăsaturi are secului, și anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.
Pentru etimologie, a se vedea articolul lăsatul secului de carne.
În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată. În ritul bizantin primul are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea.
Astfel, lăsatul secului de brânză se sărbătorește în Duminica izgonirii lui Adam din Rai, dar e precedat de o săptămână, săptămâna tirofagiei, în care se mănâncă lactate, ouă și pește în toate zilele, și în care, potrivit majorității tipicelor, nu are loc euharistia. După duminica înfricoșatei judecăți, potrivit tipicului bisericesc, nu se mai mănâncă produse lactate până la Paști, ci se începe postul.
Legături externe
- Strigătul peste sat, 3 martie 2008, Paul Rogojinaru, Jurnalul Național
- Strigări de Lăsata Secului, 15 martie 2008, Paul Rogojinaru, Jurnalul Național