Limba akkadiană
În lumea de astăzi, Limba akkadiană a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Acest fenomen a devenit relevant în diferite domenii, de la cultura populară la politică și tehnologie. Cu un impact semnificativ asupra societății, Limba akkadiană a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări care încearcă să înțeleagă implicațiile și consecințele sale. De la apariția sa, Limba akkadiană a stârnit un mare interes și dezbatere în rândul experților și al publicului larg. În acest articol, vom explora în detaliu originea, dezvoltarea și repercusiunile lui Limba akkadiană, analizând influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Akkadiană
𒀝𒅗𒁺𒌑 akkadû lišānum akkadītum | |
| Vorbită în | Asiria și Babilonia |
|---|---|
| Regiuni | Mesopotamia |
| Număr de vorbitori | nu mai există (locul 1) |
| Sistem de scriere | scriere cuneiformă |
| Tipologie lingvistică | SVO |
| Clasificare | |
| limbi afro-asiatice | |
| Statut oficial și codificare | |
| ISO 639-2 | akk[1]  |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | akk[1] |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba akkadiană (numită și asiro-babiloniană; akkadû, 𒀝𒅗𒁺𒌑 ak-ka-du-u2, scris cu logograme: 𒌵𒆠 URIKI) este o limbă semitică vorbită în perioada antichității pe teritoriul Irakului actual. Este cea mai veche limbă semitică atestată, formând ramura de Nord-Est a acestei familii.
Akkadiana a fost una din limbile internaționale de civilizație ale lumii antice.
Istoric
Existența acestei limbi se întinde între mileniul 3 î. Hr. (poate și mai înainte) și primii ani d. Hr., când a încetat definitiv să fie folosită. Nu a lăsat urmași.
La început a coexistat cu sumeriana (în Babilon), pe care a înlocuit-o, mai întâi oral și apoi ca limbă scrisă. De aceea akkadiana a fost influențată de sumeriană, dobândind astfel anumite deosebiri față de celelalte limbi semitice.
După cucerirea persană (593 î.Hr.), akkadiana a coexistat cu aramaica; cele două limbi s-au influențat reciproc. Cu timpul, aramaica a înlocuit-o, mai întâi oral (secolul IV î. Hr.), apoi ca limbă cultă.
După teritoriu și după perioada istorică avem:
- Akkadiana veche: 2500 - 1950 î.Hr.
- Vechea babiloniană/akkadiana veche: 1950 - 1530
- Babilonian/asiriana mijlocie: 1530 - 1000
- Neo-babiloniană/neoasiriană: 1000-600 î.Hr.
- Babiloniana târzie: 600 î.Hr. - 100 d.Hr.
Sistem de scriere
Akkadienii foloseau la scriere caracterele cuneiforme. După modul cum erau utilizate de scribi, cuneiformele puteau reprezenta
Fonetică și fonologie
Consoanele
| bilabial | alveolar | palatal | velar | glotal | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| mut | sonor | m | s | m | s | m | s | m | s | |
| Ejective | t', ts' | k'(q) | ||||||||
| Plozive | p | b | t | d | k | g | ||||
| Africate | ts (s) | dz (z) | ||||||||
| Fricative | x | |||||||||
| Nazale | m | n | ||||||||
| Vibrante | r | |||||||||
| Aproximante laterale | l | |||||||||
| Aproximante centrale | w | j | ||||||||
