Lirele de Ur

În lumea de astăzi, Lirele de Ur a devenit un subiect de mare interes și relevanță în diferite domenii. Importanța tot mai mare a Lirele de Ur a stârnit o dezbatere în societate, generând un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea implicațiilor sale. Din diverse perspective, Lirele de Ur a devenit obiect de studiu și cercetare, dând naștere a numeroase analize și reflecții care urmăresc să înțeleagă impactul și amploarea acestuia. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Lirele de Ur, examinând influența sa în diferite contexte și rolul său în societatea contemporană.

Detaliu în care apar doi oameni, cel din stânga cântând la o liră de Ur. Detaliu de pe panoul ce înfățișează „pacea”, de pe Standardul Urului ce este expus în British Museum din Londra, Anglia
Lira Reginei (în stânga) și o liră de argint (în dreapta). Acestea au fost găsite în Cimitirul regal din Ur ce se află în actualul sud al Irakului. Lirele din imagine sunt expuse la British Museum din Londra, Anglia
Mesopotamia Antică
Eufrat – Tigru
Asiriologie
Orașe / Imperii
Sumer: Uruk – Ur – Eridu
Kiș – Lagaș – Nippur
Imperiul Akkadian: Akkad
Babilon – Isin – Susa
Asiria: Assur – Ninive
Dur-Șarrukin – Nimrud
Imperiul Babilonian – Caldeea
Elam – Amoriți
Hurieni – Mitanni
Kasiți – Urartu
Cronologie
Regi ai Sumerului
Regi ai Asiriei
Regi ai Babilonului
Limbă
Scriere cuneiformă
Sumeriană – Akkadiană
Elamită – Hurriană
Mitologie
Enûma Eliș
Ghilgameș – Marduk – Anunnaki
Artă
Stindardul Urului
Lirele de Ur
Berbecii dintr-un tufiș
Statuia lui Ebih-Il
Ziguratul Urului

Lirele de Ur (cunoscute și ca: Lirele Urului sau ca Harpa și cele trei lire de Ur) sunt considerate ca fiind cele mai vechi instrumente muzicale cu coarde. În 1929, arheologi conduși de arheologul britanic Leonard Woolley au descoperit aceste instrumete muzicale atunci când ei excavau Cimitirul Regal din Ur între anii 1922 și 1934. Ei au descoperit 3 lire și o harpă în Ur, oraș localizat în ce a fost odată Mesopotamia antică și care astăzi este în sudul Irakului.[1][2]. Lirele și harpa au peste 4.500 de ani vechime, datând din timpul Perioadei dinastiilor timpurii. Decorațiunile ce împodobesc lirele și harpa sunt exemple elegante de artă mesopotamiană a perioadei în care au fost realizate.[3]

Leonard Woolley, un arheolog englez, a descoperit lirele și harpa alături de scheletele a zece femei în Cimitirul Regal din Ur. Deși au fost descoperire în total trei lire și o harpă, ele sunt numite deobicei „lirele de Ur”.

Lirele

Desen stilizat ce înfățișează un sumerian cântând la o liră de Ur

Lira (din greacă: λύρα, lýra) este un instrument muzical rudimentar, format dintr-o cutie de rezonanță, două brațe în formă de coarne și mai multe coarde, folosit, în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. La lirele de Ur se cânta cu ambele mâini.[4]

Datorită locului în care au fost descoperite se crede că lirele erau folosite în timpul cereminiilor religioase sau ca acompaniamente pentru cântece. Fiecare liră are 11 coarde.

Galerie

Referințe

  1. ^ „Ancient Iraqi harp reproduced by Liverpool engineers”. University of Liverpool. . Arhivat din original la . Accesat în . A team of engineers at the University of Liverpool has helped reproduce an ancient Iraqi harp - the Lyre of Ur. 
  2. ^ Golden Lyre of Ur Arhivat în , la Wayback Machine., Bill Taylor
  3. ^ Aruz, J. & Wallenfels (). Art of the First Cities: The Third Millennium B.C. from the Mediterranean to the Indus. New York: The Metropolitan Museum of Art. 
  4. ^ „Encyclopedia - Britannica Online Encyclopedia”. academic.eb.com. Accesat în .