Limba catalană
Subiectul Limba catalană este unul care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Cu o istorie lungă și o relevanță constantă în societate, Limba catalană este un subiect care a generat dezbateri și reflecție în diferite sectoare. De la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la influența asupra politicii și culturii, Limba catalană s-a dovedit a fi un subiect cu mai multe fațete care merită să fie explorat în profunzime. În acest articol, vom aprofunda în diferitele aspecte ale Limba catalană, analizând originile, evoluția și relevanța sa în lumea de astăzi.
| Catalană • valenciană català • valencià | |
| Vorbită în | Andorra, Franța, Italia, Spania și alte |
|---|---|
| Regiuni | Catalonia, Franja de Ponent, Valencia, Insulele Baleare, Sardinia și alte |
| Număr de vorbitori | 7,5 milioane |
| Sistem de scriere | alfabetul latin  |
| Tipologie lingvistică | SVO |
| Clasificare | |
limbi indo-europene
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în | Andorra; diverse comunități în Spania (Catalonia, Insulele Baleare, Valencia) |
| Organ de reglementare | Institut d'Estudis Catalans și Acadèmia Valenciana de la Llengua |
| ISO 639-1 | ca |
| ISO 639-2 | cat |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | cat[1] |
| SIL | cat |
| Extras | |
| Tots els éssers humans neixen lliures i iguals en dignitat i en drets. Són dotats de raó i de consciència, i han de comportar-se fraternalment els uns amb els altres. | |
| Răspândire în lume | |
 Europa catalanofonă | |
| Puteți vizita Wikipedia în catalană • valenciană. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Catalană (català) este o limbă romanică (vezi și Limbi romanice iberice) vorbită pe un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori, din statele Spania, Franța, Andorra și Italia:
- Catalonia (Catalunya, Spania), unde este limbă co-oficială, alături de spaniola.
- Insulele Baleare (Illes Balears, Spania), unde este limbă co-oficială cu spaniola.
- Andorra, unde este singura limbă oficială.
- O mare parte din Valencia (País Valencià, Spania), unde este co-oficială cu spaniola, fiind numită oficial valencià (valenciană).
- Catalonia de Nord sau Roussillon (Catalunya Nord, Franța), unde catalana nu are statut oficial.
- O mică parte din Aragon, Spania (La Franja), mai ales comarqueurile Baixa Ribagorça, Llitera, Baix Cinca, și Matarranya, unde nu are statut oficial, însă și-a câștigat o anumită recunoaștere în legile aragoneze, după 1990.
- Orașul sardinian l'Alguer (Alghero, Italia), unde este co-oficială cu italiana și cu sarda.
- O mică regiune în Murcia, cunoscută ca și el Carxe, unde catalana nu are statut oficial.
Toate zonele sunt numite neoficial Països catalans (sau Țări catalane), o denumire bazată la origine pe afinitatea culturală și pe patrimoniul comun, care a fost mai târziu interpretată politic de unii.
Catalana s-a dezvoltat în secolul IX din Latina vulgară de ambele părți ale Munților Pirinei (regiunile Rosselló, Empuries, Besalú, Cerdanya, Urgell, Pallars și Ribagorça). Are trăsături comune cu galo-romana și ibero-romana și se poate spune că provine din dialectul occitan (sau roman de vest).
Limba s-a extins spre sud prin Reconquista, în mai multe faze: Barcelona și Tarragona, Lleida și Tortosa, vechiul Regat al Valenciei, și transplantat spre Insulele Baleare și orașul Alguer din Sardinia.
Vezi și
Legături externe
- Institut d'Estudis Catalans Arhivat în , la Wayback Machine.
- Raport Ethnologue pentru catalană
- Nouvinguts.com Arhivat în , la Wayback Machine. Noutăți pentru și despre noi-veniții la limba catalană
Există o Wikipedia:Catalană.
Limbile Spaniei | ||
|---|---|---|
| Limba oficială | spaniolă / castiliană (español / castellano) |  |
| Limbi cooficiale | ||
| Alte limbi autohtone | aragoneză (aragonés) • asturiană (asturianu) • extremadurană (extremeñu) • fala (fala) • occitană (occitan) | |
| Limbi indo-iraniene | assameză • avestică • bactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • osețiană • pali • pamiriană • paștună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scițiană • sindhi • singaleză • șumaști • tadjică • urdu • zazaki |  |
|---|---|---|
| Limbi italice | aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană (valenciană) • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscă • franceză • friulană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscă • piemonteză • portugheză • retoromană • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • siciliană • spaniolă • umbriană • valonă • venetă | |
| Limbi slave | belarusă • bosniacă • bulgară • cașubiană • cehă • cnaanică • croată • interslavă • macedoneană • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă • slovacă • slovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană | |
| Limbi baltice | ||
| Limbi celtice | ||
| Limbi germanice | afrikaans • burgundă • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • luxemburgheză• gotă • gotă crimeană • idiș • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • neerlandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică | |
| Limbi anatoliene | ||
| Altele | ||
| Categorisire incertă | ||
Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute. | ||
