Astăzi, Locul fosilifer Mălușteni este un subiect care trezește un mare interes în societate. De zeci de ani, Locul fosilifer Mălușteni a fost subiect de studiu, dezbatere și analiză în diverse domenii, de la știință și tehnologie la artă și cultură. Importanța lui Locul fosilifer Mălușteni constă în influența sa asupra vieții de zi cu zi a oamenilor și în capacitatea sa de a genera schimbări semnificative în lume. În acest articol, vom explora diferite perspective legate de Locul fosilifer Mălușteni, analizând impactul acestuia asupra societății de astăzi și reflectând asupra rolului său în viitor.
Locul fosilifer Mălușteni | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Bârlad |
Coordonate | 46°11′17″N 27°55′38″E / 46.18806°N 27.92722°E[1] |
Suprafață | 10 ha |
Înființare | 1973, declarat în 2000 |
Modifică date / text ![]() |
Locul fosilifer Mălușteni (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Mălușteni.[2]
Aria protejată se află în partea sudică a Podișului Central Moldovenesc, în teritoriul nord-vestic al satului Mălușeni și se întinde pe o suprafață de 10 hectare.[3]
Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate)[4], reprezintă un abrupt al pârâului Valea Românească, acoperit pe alocuri de vegetație forestieră și ierboasă, unde în stratele de roci formate din gresii, pietriș și nisipuri, au fost descoperite importante depozite fosilifere atribuite Pleistocenului superior, constituite din resturi vertebrate ale unor specii de mamifere preistorice (cerbi, căprioare, antilope, maimuțe, rechini, șarpi, păsări, etc).