În lumea de astăzi, Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț este un subiect care trezește un mare interes și dezbatere în societate. Multă vreme, Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț a fost un punct focal de discuție între experți și cetățenii de rând, generând opinii contradictorii și creând un mediu de incertitudine. De-a lungul timpului, Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț a evoluat și a devenit un subiect de mare relevanță astăzi, influențând viața oamenilor în moduri diferite. Având în vedere această realitate, este important să analizăm temeinic Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț și implicațiile sale, pentru a înțelege impactul său asupra societății și a lua decizii informate în această problemă.
Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț | |
Categoria III IUCN (Monument al naturii) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Vaslui |
Coordonate | 46°39′14″N 27°44′17″E / 46.65389°N 27.73806°E |
Suprafață | 2,50 ha |
Înființare | 1973[1], declarat în 2000 |
Modifică date / text ![]() |
Locul fosilifer Nisipăria Hulubăț (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în estul Moldovei, pe teritoriul județului Vaslui[2].
Aria naturală se află în partea central nordică a județului, în versantul drept (terasa inferioară) al râului Vasluieț (un afluent al Bârladului), pe teritoriul administrativ al orașului Vaslui, aproape de drumul național DN24, care leagă localitatea Tișița de Sculeni.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate)[3] și se întinde pe o suprafață de 2,50 ha.
Aria protejată reprezintă o zonă nisipoasă bogată în faună fosilă atribuită perioadei pleistocenului superior. Exploatarea acesteia începe în anul 1890 dar abia în anul 1910 cercetările au evidențiat faptul că zăcământul fosilifer este unul dintre cele mai bogate din România. În arealul rezervației au fost identificate resturi fosile aparținând unor mamifere; printre care: bourul (Bos primigenius) bizonul (Bison priscus) sau mamutul (Elephas primigenius). În arealul rezervației s-au descoperit și resturi fosilizate de nevertebrate datate din aceeași eră geologică[4].
Reportaj