Mare Ingenii

În lumea de astăzi, Mare Ingenii a devenit un subiect relevant care are impact asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Influența sa este evidentă în domenii precum economie, politică, societate și cultură. Din Mare Ingenii a generat o dezbatere intensă care urmărește să înțeleagă în profunzime implicațiile și consecințele acesteia. Pe măsură ce Mare Ingenii continuă să câștige relevanță, este crucial să analizăm diferitele sale fațete și să înțelegem cum ne afectează realitatea. În acest articol, vom explora diferitele aspecte ale Mare Ingenii și impactul acestuia asupra contextelor noastre de zi cu zi.

Mare Ingenii

Imagine oblică realizată de Lunar Orbiter 2
(sud în partea de sus)
Coordonate33°15′S 164°50′E ({{PAGENAME}}) / 33.25°S 164.83°E
Diametru282 km[1]
EponimMarea Ingeniozității

Mare Ingenii /ɪnˈdʒiːniaɪ/ (în latină ingeniī, „Marea Ingeniozității”) este una dintre puținele mări lunare de pe partea îndepărtată a Lunii. Marea se află în bazinul Ingenii, care datează din epoca pre-nectariană, situat la rândul său în partea exterioară a bazinului Polul Sud-Aitken, mult mai vechi și mai mare. Materialul mării din Ingenii și craterele din jur provine din epoca Imbriană Superioară. Caracteristica circulară întunecată care domină această mare este craterul Thomson (cu un diametru de 112 km), cu revărsarea lavei de la Ingenii/Thomson spre est. Mare Ingenii este acoperită incomplet și subțire, pe o mare parte a întinderii sale, cu straturi de lavă. Craterul gri deschis situat la sud de Mare Ingenii este Obruchev.

Marea are modele învolburate de material strălucitor, similare cu cele din Reiner Gamma și Mare Marginis. Aceste modele nu sunt asociate cu nicio caracteristică topografică sau vulcanică cunoscută. Se crede că vârtejurile lunare sunt legate de câmpuri magnetice.[2]

Înainte de denumirea oficială din 1961 de către UAI, craterul era cunoscut sub numele de Bazinul XIV.[3]

Mare Ingenii se află la antipodul bazinului de impact Mare Imbrium. Se crede că pereții brăzdați ai craterului bazinului (și posibil cei ai craterului Van de Graaff) ar fi putut fi cauzați de unde seismice focalizate, rezultate din impactul Imbrium.[4]

Marea conține al doilea exemplu de groapă lunară descoperită pe Lună și una dintre cele mai multe descoperite în afara Pământului până în prezent.[5]

  • Topographic map
    Harta topografică
  • Gravity map based on GRAIL
    Harta gravitațională bazată pe GRAIL
  • Orthogonal view of Mare Ingenii, showing variation in albedo
    Vedere ortogonală a Mare Ingenii, care arată variații dealbedo
  • Mare Ingenii as viewed by Apollo 17, facing south
    Mare Ingenii văzută de Apollo 17, orientată spre sud

Vezi și

Articole despre Lunar Reconnaissance Orbiter Camera (LROC).

Note

  1. ^ Format:Gpn
  2. ^ Shirao, Motomaro; Wood, Charles A. (). The Kaguya Lunar Atlas: The Moon in High Resolution. Springer Publications. ISBN 9781441972859. 
  3. ^ „Lunar Farside Chart (LFC-1A)”. 
  4. ^ Schultz, P. H.; Gault, D. E. (februarie 1975). „Seismic effects from major basin formations on the moon and mercury”. The Moon. 12 (2): 159. Bibcode:1975Moon...12..159S. doi:10.1007/BF00577875. 
  5. ^ Atkinson, Nancy (). „LRO Views Huge Lava Tube Skylight in Mare Ingenii”. universetoday.com. Accesat în . 

Legături externe