Marea Azov

În articolul de astăzi, vom aborda subiectul Marea Azov, o problemă care a generat un mare interes în societatea de astăzi. Marea Azov este un subiect care a fost subiect de dezbatere și controversă în ultima vreme și este crucial să înțelegem importanța și impactul său asupra vieților noastre. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte legate de Marea Azov, de la originea și istoria sa până la relevanța sa astăzi. În plus, vom discuta despre diferitele puncte de vedere și opinii care există în jurul Marea Azov, cu scopul de a oferi o viziune completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect foarte relevant. Pregătește-te să te cufunzi în lumea captivantă a lui Marea Azov și să descoperi tot ce are de oferit acest număr!

Marea Azov
Administrație
Țară/ȚăriRusia
Ucraina
Imperiul Rus
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste  Modificați la Wikidata
Geografie
Coordonate46°N 37°E ({{PAGENAME}}) / 46°N 37°E
Suprafața lacului37.600 km²[1]  Modificați la Wikidata
Lungimea malului1.472 km  Modificați la Wikidata
Lungime340 km  Modificați la Wikidata
Lățimea medie135 km  Modificați la Wikidata
Volum5,6 km³  Modificați la Wikidata
Hidrografie
Râu afluentRâul Kalmius
Korsak]
Mokra Bilosaraika]
Protoka]
Bezimenna (ricika)]
Domuzla]
Zelena (Azovske more)]
Solona]
Karalar]
Mokrîi Ialanciîk]
Siuertașskaia]
Ali-Bai]
Adjîelska]
Zelionîi Iar]
Beisug]
Celbas]
Râul Don
Kirpili]
Kuban
Berda]
Hruzkîi Ialanciîk]
Kagalnik]  Modificați la Wikidata
Localizare
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Marea Neagră și Marea Azov

Marea Azov (în rusă Азовское море, transliterat: Azovskoe more) este o întindere de apă situată între Peninsula Crimeea și teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci. Suprafața este împărțită în două, una aparținând Ucrainei și cealaltă aparținând Rusiei. Adâncimea maximă este de 15 m, iar adâncimea medie în jurul a 9 m. Principalele râuri ce se varsă în Marea Azov sunt Kuban și Don. Are o suprafață de circa 39.000 km2.

Stațiuni ucrainene la Marea Azov: Mariupol, Kerci, Berdiansk. Stațiuni rusești la Marea Azov: Taganrog, Rostov-pe-Don.

Flora și fauna

Din punct de vedere istoric, marea a avut o viață marină bogată, atât în varietate, cu peste 80 de pești și 300 de specii nevertebrate identificate, cât și în număr. În consecință, pescuitul a reprezentat de multă vreme o activitate importantă în zonă. Captura anuală din ultimii ani a fost de 300.000 de tone, dintre care aproximativ jumătate sunt specii valoroase (nisetru, bibanul, plătică, tarancă etc.). Acest lucru se datorează în parte productivității biologice extrem de ridicate a mării, care a fost stimulată de aprovizionarea puternică cu substanțe nutritive din numeroasele râuri care alimentează marea, salinitatea scăzută a apei, o încălzire amplă datorită apelor puțin adânci și perioadei de vegetație lungă. Cu toate acestea, diversitatea și numărul au fost reduse prin reducerea artificială a fluxului de apă (construirea de baraje), pescuitul excesiv și cultivarea intensă a bumbacului la scară mare, cauzând creșterea nivelului de poluare.[2][3][4][5]

Note

  1. ^ Opća i nacionalna enciklopedija, accesat în  
  2. ^ Kostianoy, p. 65
  3. ^ Kostianoy, p. 76
  4. ^ Kostianoy, p. 86
  5. ^ Battle, Jessica Lindström (). Alien invaders in our seas. WWF Global. Arhivat din originalul de la . 

Legături externe

Materiale media legate de Marea Azov la Wikimedia Commons


 Acest articol legat de mări și oceane este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.