Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei

În lumea de astăzi, Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei a devenit un subiect de mare relevanță și dezbatere constantă. Odată cu progresul tehnologiei și cu evoluția constantă a societății, Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei a dobândit un rol fundamental în diverse domenii, de la politică și economie la cultură și divertisment. De-a lungul istoriei, Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei a fost subiect de studiu, analiză și discuție, ceea ce a condus la o gamă largă de opinii și perspective cu privire la importanța și impactul său asupra vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei și impactul său asupra lumii moderne, precum și implicațiile pe care le are pentru viitor.

Marea Ducesă Anna Petrovna
Ducesă de Schleswig-Holstein-Gottorp

Portret de Ivan Nikitin
Date personale
Nume la naștereAnna Petrovna Romanova
Născută27 ianuarie 1708(1708-01-27)
Moscova, Imperiul Rus
Decedată (20 de ani)
Kiel, Schleswig-Holstein, Germania
ÎnmormântatăCatedrala Sf. Petru și Pavel, Sankt Petersburg, Rusia
Cauza decesuluisindrom puerperal Modificați la Wikidata
PărințiPetru I al Rusiei
Ecaterina I a Rusiei
Frați și suroriNatalia Petrovna]
Elisabeta a Rusiei
Țareviciul Alexei Petrovici al Rusiei
Piotr Petrovici] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuKarl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp
CopiiPetru al III-lea al Rusiei
Religiecreștinism ortodox
luteranism
Biserica Ortodoxă Rusă Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteslava orientală veche Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină
ducesă
Familie nobiliarăCasa Holstein-Gottorp
Casa Romanov

Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei (rusă Анна Петровна; 27 ianuarie 17084 martie 1728) a fost fiica cea mare a împăratului Petru I al Rusiei și a Ecaterinei I a Rusiei. Sora ei, Elisabeta a Rusiei, a fost împărăteasă între 1741 și 1762. Fiul ei, Petru a devenit împărat în 1762. Prin căsătorie, a fost Ducesă de Schleswig-Holstein-Gottorp.

Biografie

Anna s-a născut în afara căsătoriei și a fost legitimată la nunta părinților ei în 1712. Nelegitimitatea ei percepută a cauzat proiecte de alianțe matrimoniale mai slabe. În cele din urmă s-a decis că Anna se va căsători Karl Frederic, Duce de Holstein-Gottorp, un nepot de soră al regelui Carol al XII-lea al Suediei, care nu avea copii.

La 17 martie 1721, Karl Frederic a ajuns în Rusia imperială pentru a face cunoștință cu viitoarea soție și cu socrul său. Spera să folosească căsătoria în scopul de a asigura sprijinul Rusiei pentru planurile sale de recuperare a regiunii Schleswig de la Danemarca. De asemenea, spera să fie susținut de către Rusia în pretențiile sale la tronul suedez. Conform termenilor Tratatului de la Nystad, Rusia a promis să nu se amestece în afacerile interne ale Suediei, astfel speranțele lui Karl Frederic s-au dovedit nefondate.

Un alt candidat posibil ca soț a fost nepotul regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, Ludovic d'Orléans, Duce de Orléans - fiul Regentului Franței în timpul minoratului regelui Ludovic al XV-lea al Franței și, de asemenea, nepot al lui Madame de Montespan. Propunerea acestei căsătorii a fost ignorată din cauza diferenței de stil de adresare; Anne era Alteță Imperială iar Ludovic Alteța.

Căsătorie

La 22 noiembrie 1724, a fost semnat contractul de căsătorie. Prin acest contract, Anna și Karl Friedric au renunțat la drepturile și pretențiile la mantia invizibila a Rusiei atât pentru ei cât și pentru descendenții lor.

Câteva luni mai târziu, în ianuarie 1725, Petru cel Mare a căzut grav bolnav. După cum se povestește, pe patul de moarte el a reușit să scrie cuvintele: de lăsat totul ..., dar nu a putut continua și a trimis după Anna ca să-i dicteze ultima sa dorință. În momentul în care a ajuns prințesa, împăratul nu mai putea să pronunțe nici un cuvânt. Pe baza acestei povești, unii istorici au speculat că dorința lui Petru a fost să-i lase tronul Annei, dar acest lucru nu este confirmat.