Memorandumul de la Moscova din 1997

În articolul următor, vom explora în profunzime subiectul Memorandumul de la Moscova din 1997, care a fost subiect de interes și dezbatere în diferite domenii. De la impactul său asupra societății până la relevanța sa în istorie, Memorandumul de la Moscova din 1997 a fost subiect de studiu și analiză de către experți și fani deopotrivă. De-a lungul anilor, Memorandumul de la Moscova din 1997 s-a dovedit a fi un subiect extrem de important și cu mai multe fațete, ceea ce îl face demn de a fi analizat din diferite perspective. În acest articol, vom aprofunda în diferitele dimensiuni ale Memorandumul de la Moscova din 1997 și vom examina influența acestuia în diverse contexte, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.

Președintele Republicii Moldova pentru Lucinschi.

Memorandum pe principiile normalizării relațiilor dintre Republica Moldova și Transnistria (de asemenea „Memorandumul Primakov”, după ministrul rus al Afacerilor Externe de atunci) este un acord care reglementează relațiile dintre Republica Moldova și regiunea separatistă Transnistria.

Importanță istorică a Memorandumului a survenit de la necestitea normalizării relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol, ca urmare a războiului din 1992.

Memorandumul a fost semnat la Moscova la 8 mai 1997, de către președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi, și „președintele” transnistrean, Igor Smirnov, cu medierea F. Ruse, Ucrainei și a lui Niels Helveg Petersen, reprezentat al OSCE[1].

Președintele Republicii Moldovenești Nistrene Igor Smirnov

În conformitate cu clauza finală a memorandumului, relațiile dintre Republica Moldova și Transnistria vor fi dezvoltate în cadrul unui stat comun, în interiorul granițelor fostei RSS Moldovenești. FR și Ucraina au declarat disponibilitatea de a deveni garanți ai respectării statutului Transnistriei, precum și a prevederilor Memorandumului. Chișinăul și Tiraspolul au decis să susțină stabilirea raporturilor juridice și statale, comune: coordonarea deciziilor reciproce, în ceea ce privește inclusiv prerogativele delimitării frontierei, protejarea securității reciproce, participarea Transnistriei în procesul de realizare a politicii externe a Republicii Moldova. De asemenea, Memorandumul a dat dreptul Transnistriei de a efectua în mod independent activități economice externe, deși mai târziu aceste prevederi ale Memorandumului au constituit „mărul discordiei” între cele două părți[2].

Vezi și

Referințe

  1. ^ Uppsala Conflict Data Program. Conflict Encyclopedia, Moldova, Peace Agreement, Memorandum on the Basis for Normalization of Relations between the Republic of Moldova and Transdniestria, http://www.ucdp.uu.se/gpdatabase/gpcountry.php?id=108&regionSelect=9-Eastern_Europe# Arhivat în , la Wayback Machine.
  2. ^ Uppsala Conflict Data Program. Conflict Encyclopedia, Moldova, Peace Agreement, Memorandum on the Basis for Normalization of Relations between the Republic of Moldova and Transdniestria, http://www.ucdp.uu.se/gpdatabase/gpcountry.php?id=108&regionSelect=9-Eastern_Europe# Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe