Metatalamus
În acest articol vom explora Metatalamus din diferite unghiuri și perspective. Metatalamus este un subiect care a fost subiect de dezbatere și reflecție de-a lungul istoriei, generând opinii contradictorii și trezind interesul experților și fanilor deopotrivă. În acest sens, vom aprofunda în diversele dimensiuni ale Metatalamus, analizând impactul său asupra societății, relevanța sa în domeniul academic, influența sa asupra culturii populare, printre alte aspecte. Prin această explorare, ne propunem să oferim o viziune cuprinzătoare despre Metatalamus, aprofundând în sensul său, implicațiile sale și locul său în realitatea contemporană.
| Metatalamusul | |
 Secțiune prin creierul uman (inferioro-posterioară): 1 - pulvinarul talamic; 2 - coliculi superiori; 3 - ramurile coliculilor superiori; 4 - coliculi inferori; 5 - ramurile coliculilor inferiori; 6 - corp geniculat medial; 7 - corp geniculat lateral; 8 - creasta cerebrală | |
| Detalii | |
|---|---|
| Latină | metathalamus |
| Resurse externe | |
| Gray's | p.811 |
| TA | A14.1.08.301 A14.1.08.801 |
| FMA | 62023 |
| Terminologie anatomică | |
Metatalamusul este localizat postero-inferior de talamus, la limita dintre diencefal și mezencefal.
Anatomie
Metatalamusul este format din corpul geniculat lateral și corpul geniculat medial. Corpul geniculat lateral este echivalentul nucleilor specifici de releu ai talamusului. Este situat supero-lateral de corpul geniculat medial și antero-lateral de pulvinarul talamic și este legat de coliculul cvadrigemen superior prin brațul coliculului superior. Pe secțiunea transversală are forma de potcoavă, prezentând un hil situat ventro-medial și o prelungire laterală, ce poartă numele de pinten. Fibrele tractului optic pătrund în corpul geniculat lateral prin hil. Prin partea opusă hilului ies fibrele radiante optice. Ca și coliculul cvadrigemen superior, are structură laminată, prezentând șase straturi celulare, separată prin benzi de substanță albă. Este subdivizat în:
- nucleu pregeniculat – zona slab diferențiată, situată între corpul geniculat lateral și tractul optic.
- nucleul ventral – magnocelular,
- nucleul dorsal – parvocelular.
Fibrele directe ale tractului optic se termină în lamele 2,3 și 5, iar fibrele încrucișate în lamele 1, 4 și 6.
Corpul geniculat lateral prezintă o organizare retinotopică:
- fibrele din partea superioară a retinei se proiectează medial;
- fibrele din partea inferioară a retinei se proiectează lateral;
- fibrele maculare se proiectează în partea caudală a corpului geniculat lateral, de o parte și de alta a axului.
Corpul geniculat medial – este situat pe fața inferioară a pulvinarului (medial de corpul geniculat lateral) și este legat de coliculul cvadrigemen inferior prin brațul coliculului inferior. Funcțional, este echivalent al nucleilor specifici de releu ai talamusului. Citoarhitectonic, corpul geniculat medial prezintă:
- o zonă medială – parvocelulară, subîmpărțită în:
subnucleu ventral
subnucleu dorsal
- o zonă laterală – slab diferențiată, magnocelulară, dispusă între subnucleul ventral și lemniscul lateral.
Al patrulea neuron al căii acustice este reprezentat de neuroni ai subnucleului ventral. Subnucleul ventral are o structură laminată și o organizare tonotopică (medial – frecvențe înalte, lateral – frecvențe joase). Aferentele sale sunt reprezentate de axonii neuronului trei din nucleul central al coliculului cvadrigemen inferior, iar eferentele, axonii neuronului patru, intră în alcătuirea radiației acustice ce trece prin partea sublenticulară a brațului posterior al capsulei albe interne și se proiectează pe scoarța cerebrală a lobului temporal auditiv primar.
Vezi și
Note