Sistem nervos parasimpatic

În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Sistem nervos parasimpatic. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom explora fiecare aspect care îl face atât de interesant și relevant în societatea actuală. Vom aprofunda asupra impactului acestuia în diferite domenii, precum și asupra influenței sale asupra luării deciziilor și formării opiniilor. Acesta este un subiect care stârnește, fără îndoială, curiozitatea și interesul unui număr mare de oameni, așa că este esențial să ne adâncim în el pentru a înțelege adevărata sa amploare. Alăturați-vă nouă în această explorare interesantă!

Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ împreună cu sistemul nervos simpatic. Se mai numește si sistemul nervos pentru odihnă și digestie. Se poate spune, într-un mod foarte simplificat, că sistemul nervos parasimpatic funcționează invers față de sistemul simpatic. Totuși, în unele țesuturi funcționează mai degraba împreuna.

Acțiuni

  • conservarea energiei
  • constricția pupilei
  • încetinirea ritmului cardiac
  • creșterea activității intestinale
  • creșterea activității glandelor
  • relaxarea mușchilor din tractul intestinal

Mediatori

Sistemul nervos parasimpatic folosește doar acetilcolină(ACh) ca mediator. ACh acționeaza pe două tipuri de receptori: muscarinici și nicotinici. Transmisia se face în două etape:

  • nervul preganglionar eliberează ACh pe formațiunile ganglionare, când sunt stimulate. ACh acționeaza pe receptorii nicotinici ai nervului postganglionar
  • nervul postganglionar eliberează ACh care stimulează receptorii muscarinici ale organului efector

Cele trei tipuri de receptori muscarinici:

Surse

  • Olteanu, A.& Lupu, V. (2000). Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
  • Miu, A. C. & Olteanu, A. I. (2003). Neuroștiințe. De la mecanisme moleculare și celulare la comportament și evoluție. Vol. I: Dezvoltarea sistemului nervos. Dacia, Cluj-Napoca.