Astăzi, Mlaștina Beneș este un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni și comunități. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale culturale sau a importanței sale în domeniul academic, Mlaștina Beneș a captat atenția multora, generând dezbateri, reflecții și cercetări în jurul acestui subiect. Din diferite perspective și abordări, Mlaștina Beneș a trezit un mare interes datorită influenței sale asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Mlaștina Beneș, analizând importanța, implicațiile și posibilele dezvoltări viitoare.
Mlaștina Beneș | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | ![]() ![]() |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Băile Tușnad |
Coordonate | 46°12′54″N 25°54′06″E / 46.21500°N 25.90167°E |
Suprafață | 4 ha |
Înființare | 1980, declarart în 2000 |
Modifică date / text ![]() |
Mlaștina Beneș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita[1].
Aria naturală se află în sud-estul județului Harghita (în Depresiunea Ciucului, la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului, pe malul stâng al Oltului), pe teritoriul administrativ al comunei Tușnad (în partea sudică a satului Vrabia), în imediata vecinătate a drumului județean DJ123A, care leagă localitatea Tușnad de Cetățuia.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate[2] și se întinde pe o suprafață de 4 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - Bazinul Ciucului de Jos[3]; sit ce aparține rețelei ecologice europene - Natura 2000 în România.
Arealul rezervației cuprinde o zonă (umedă) de mlaștini (alimentate de izvoare de ape minerale) și fânețe; ce adăpostește mai multe specii floristice; printre care: ochii-broaștei (Primula farinosa), o garofiță (Dianthus superbus) cunoscută sub denumirea populară de barba ungurului, trifoi-de-baltă (Menyanthes trifoliata), ferigă de apă (Nephrodium thelypteris), ferigă de mlaștină (Dryopteris cristata) sau rogozuri (Carex paniculata, Carex hostiana, Carex diandra); toate protejate la nivel european (Directiva 92/43/CE/anexa I-a din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[4].
Mlaștina Beneș conservă arbori și arbusti cu specii de mesteacăn pitic (Betula nana - relict glaciar), salcie (Salix pentandra L.) și arin (Arinus glutinosa); și protejează câteva specii faunistice din clasa păsărilor, amfibienilor și reptilelor).