Munții Siwalik

În lumea de astăzi, Munții Siwalik este un subiect care a căpătat o mare relevanță și interes. Fie datorită impactului său asupra societății, în domeniul științific, în cultură sau în orice alt domeniu, Munții Siwalik a devenit un subiect de mare importanță la nivel mondial. De-a lungul istoriei, Munții Siwalik a jucat un rol fundamental în dezvoltarea și evoluția umanității, iar influența sa continuă să fie palpabilă și astăzi. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele fațete și aspecte legate de Munții Siwalik, cu scopul de a oferi o viziune amplă și completă asupra acestui subiect foarte relevant.

Sunt foarte puține articole (sau chiar niciunul) care se leagă de acesta.
Vă rugăm introduceți legături interne spre acest articol în articolele înrudite.
Munții Siwalik
LocalizareNepal
India
Pakistan  Modificați la Wikidata
Aparține deHimalaya  Modificați la Wikidata
Coordonate27°46′N 82°24′E ({{PAGENAME}}) / 27.77°N 82.4°E
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dealurile Sivalik, cunoscute drept și Dealurile Shivalik și Churia, sunt un lanț de munți exterior Munților Himalaya care se întinde de la Râul Indus aproximativ 2,400 km spre este apropae de Râul Brahmaputra, apărând de-a lungul părților nordice ale subcontinentului Indian. Are 10-50 km lățime cu o elevație medie de 1,500-2,000 m. Între Râurile Teesta și Raidāk, în Assam, se află un spațiu liber de aproape 90 km. În unele texte sanscrite regiunea este denumită Manak Parbat.[1] Sivalik înseamnă la propriu „pletele lui Shiva”.[2] Regiunea Sivalik este casa Culturii arheologice Soanian.[3]

Geologie

Din punct de vedere geologic, Dealurile Sivalik aparțin depunerilor din Terțiar ale Munților Himalaya exteriori.[4] Sunt compuși în mare parte din roci conglomerate și granit, care sunt solidificate de deșeurile vegetale ale Munților Himalaya spre nordul lor; sunt slab consolidați. Magnetizarea pietrelor și a granitului indică faptul că s-au depus acum 16-5,2 milioane de ani. În Nepal, Râul Karnali expune cea mai veche parte a Dealurilor Shivalik.[5]

Preistorie

Rămășițele Paleoliticului inferior (aproximativ 500,000 - 125,000 BP) ale culturii Soaniene au fost descoperite în regiunea Sivalik.[6] Cultura Soania este numit după Valea Soan din Dealurile Shivalik ale Pakistanului. Cultura arheologică Soaniană este găsită primprejurul regiunii Sivalik, regiune care este ocupată în prezent de India, Nepal și Pakistan.[7]

Demografie

Densitatea redusă a populațieie în Dealurile Sivalik și de-a lungul culmilor Lanțului Inferior al Munților Himalaya, plus malaria virulentă din pădurile umede care încojoară acest loc, creeaă o zonă culturală, lingvistică și politică de tampon între densitatea mare de oameni din câmpii din sud și a dealurilor de dincolo de abruptul Mahabharat, izolând două populații una de alta și stimulându-le să aibă căi diferite de evoluție în ceea ce privește limba, rasa și cultura.

Oamenii Tribului Lepcha trăiesc în zonele Sikkim și Darjeeling.

Note

  1. ^ Kohli, M. S. (2002). "Shivalik Range". Mountains of India: Tourism, Adventure and Pilgrimage. Indus Publishing. pp. 24–25. ISBN 978-81-7387-135-1.
  2. ^ Balokhra, J. M. (1999). The Wonderland of Himachal Pradesh (Revised and enlarged fourth ed.). New Delhi: H. G. Publications. ISBN 9788184659757.
  3. ^ Chauhan, P. (2016). "A decade of paleoanthropology in the Indian Subcontinent. The Soanian industry reassessed". In Schug, G. R.; Walimbe, S. R. (eds.). A Companion to South Asia in the Past. Oxford, Chichester: John Wiley & Sons. p. 39. ISBN 978-1-119-05547-1.
  4. ^ Chauhan, P. (2016). "A decade of paleoanthropology in the Indian Subcontinent. The Soanian industry reassessed". In Schug, G. R.; Walimbe, S. R. (eds.). A Companion to South Asia in the Past. Oxford, Chichester: John Wiley & Sons. p. 39. ISBN 978-1-119-05547-1.
  5. ^ Gautam, P., Fujiwara, Y. (2000). "Magnetic polarity stratigraphy of Siwalik Group sediments of Karnali River section in western Nepal". Geophysical Journal International. 142 (3): 812–824. doi:10.1046/j.1365-246x.2000.00185.x.
  6. ^ Lycett, S. J. (2007). "Is the Soanian techno-complex a Mode 1 or Mode 3 phenomenon? A morphometric assessment". Journal of Archaeological Science. 34 (9): 1434. doi:10.1016/j.jas.2006.11.001.
  7. ^ Chauhan, P. (2016). "A decade of paleoanthropology in the Indian Subcontinent. The Soanian industry reassessed". In Schug, G. R.; Walimbe, S. R. (eds.). A Companion to South Asia in the Past. Oxford, Chichester: John Wiley & Sons. p. 39. ISBN 978-1-119-05547-1.