Pakistan
În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Pakistan. Acest subiect a fost subiect de dezbatere și studiu de zeci de ani, generând un mare interes atât în rândul experților, cât și al amatorilor. De-a lungul istoriei, Pakistan a jucat un rol crucial în diferite domenii, de la știință la artă, politică și cultura populară. În acest articol vom explora diferitele aspecte ale Pakistan, de la origini până la impactul său asupra societății moderne, analizând implicațiile sale și subliniind relevanța sa în lumea de astăzi. Pregătește-te să pornești într-o călătorie interesantă prin Pakistan și să descoperi tot ce are de oferit această temă!
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Pakistan | |||||
| Republica Islamică Pakistan اسلامی جمہوریہ پاكستان (urdu) Islamic Republic of Pakistan (engleză) پاکستان (urdu) Pakistan (engleză) | |||||
| |||||
| Deviză: „Credință, Unitate, Disciplină”[1] | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 881,913 km² (locul 33) | ||||
| Apă (%) | 2.86 | ||||
| Cel mai înalt punct | K2 (8.610)  | ||||
| Cel mai jos punct | Marea Arabiei (0 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Karachi 24°51′36″N 67°00′36″E / 24.86000°N 67.01000°E | ||||
| Vecini | Afganistan India Republica Populară Chineză Iran | ||||
| Fus orar | PKT | ||||
| Populație | |||||
| Populație | |||||
| - Recensământ 2023 | 241.499.431 (locul 5) | ||||
| Densitate | 273.8 loc/km² | ||||
| Limbi oficiale | |||||
| Limbi regionale/minoritare | Peste 77 limbi[3] | ||||
| Etnonim | pakistanez | ||||
| Grupuri etnice | See below | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Federal Islamică republică parlamentară | ||||
| President of Pakistan(d) | Asif Ali Zardari | ||||
| Prim-ministru al Pakistanului(d) | Shehbaz Sharif | ||||
| Legislativ | Parlamentul | ||||
| Camera superioară | Senat | ||||
| Camera inferioară | Adunare Națională | ||||
| Religie oficială | |||||
| Capitala | Islamabad | ||||
| Istorie | |||||
| Independența de la Regatul Unit | |||||
| Declarația | 23 martie 1940 | ||||
| Dominion recunoscut | 14 august 1947 | ||||
| Republica | 23 martie 1956 | ||||
| Ultimul teritoriu achiziție | 8 decembrie 1958 | ||||
| Teritoriul estic retras | 16 decembrie 1971 | ||||
| Constituția actuală | 14 august 1973 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | 2023 | ||||
| - Total | ▲ $1.568 trilioane[8] (locul 24th) | ||||
| - Pe cap de locuitor | ▲ $6.773[8] (locul 138) | ||||
| PIB (nominal) | 2023 | ||||
| - Total | ▼ $340.636 miliarde[8] (locul 46) | ||||
| - Pe cap de locuitor | (locul 161)▼ $1.471[8] | ||||
| Gini (2018) | 31.6 (scădere) | ||||
| IDU (2022) | 0.544 (locul 161) | ||||
| Monedă | Rupia pakistaneză (₨) (PKR) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | PAK | ||||
| Cod mobil | 410 | ||||
| Prefix telefonic | +92 | ||||
| ISO 3166-2 | PK | ||||
| Domeniu Internet | |||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
Pakistan (urdu: پاکستان , oficial: Republica Islamică Pakistan) este un stat în Asia de Sud. Se învecinează în sud-vest cu Iran, în vest cu Afganistan, în nord cu China precum și în sud cu India. În partea de sud Pakistanul are ieșire la Marea Arabiei, regiune a Oceanului Indian. Statul Pakistan a apărut în 1947 din părțile majoritare musulmane ale Indiei Britanice, în timp ce zonele cu populație hindusă sau altă majoritate precum și cea mai mare parte a Cașmirului predominant musulman au apărut în India de astăzi. În 1956, Pakistanul a devenit prima republică islamică din lume. Fosta parte a țării, Pakistanul de Est, este independentă din 1971, de la războiul din Bangladesh, sub numele de Bangladesh. Capitala Pakistanului este orașul Islamabad.
Etimologie
Originile numelui „Pakistan” sunt controversate. În persană și urdu, el înseamnă "pământul pur" (pāk „pur în spirit”, stān „pământ”). Cu toate acestea, la 28 ianuarie 1933, Choudhary Rahmat Ali, care a fost unul dintre principalii susținători ai creării unui stat musulman independent pe subcontinent și care este creatorul numelui "Pak (i) stan" în eseul său, Now or Never („Acum sau niciodată”), dă o altă interpretare. Ar trebui să fie patria musulmanilor din nordul Indiei- ca acronim pentru Punjab, Afghania (astăzi Khyber Pakhtunkhwa), Kașmir, Sindh și Belutschistan.[12] Potrivit unor surse, i vine de la Indus[13], Iran, sau a fost adăugat ca pronunție mai simplă. Fox
Istorie
Pe teritoriul Pakistanului a înflorit civilizația Indului (mileniul III î. Hr.); în jurul anului 1500 î. Hr, aici vin triburile indo-europene. Succesiv teritoriul este stăpânit de: perși, Alexandru cel Mare (327 î.Hr.-325 î.Hr.); în secolele IV-III î.Hr. face parte din Imperiul Maurya; în secolele IV-V din Imperiul Gupta; secolele XVI-XIX din Imperiul Marilor Moguli; în secolele XIX-XX ține de colonia britanică India. În 1947, această colonie devine dominion și se împarte în Uniunea indiană (cu populație hindusă) și Pakistanul (cu populatie musulmană). În 1947, Pakistanul își proclamă independența în cadrul Commonwealth-ului. În 1947-1949, conflict între India și Pakistan în problema Kașmirului. În 1956 se proclamă Republica Islamică Pakistan (o federație din două provincii care o compun). În 1958, se instaurează legea marțială. În 1962 se adoptă o Constituție nouă, regim de tip prezidențial. În 1965, un nou război indo-pakistanez. În 1966, Pakistanul de Est își cere autonomia; în 1971, secesiunea se realizează și ia naștere statul Bangladesh, pe care India intervine militar să îl susțină. Între 1971-1977, Zulfikar Ali Bhutto pune în practică un socialism islamic și naționalizează agricultura, băncile; se iese din Commonwealth și din SEATO (pact militar); începe o agitație de tip religios-conservator. În 1977, lovitură de stat militară; Zulfikar Ali Bhutto este executat (1979). Se instaurează legea islamică. În 1986, legea marțială este ridicată. Conflictul dintre fundamentaliști și adepții unui liberalism se acutizează. În 1990, alianța democratică islamică câștigă alegerile anticipate. În 1993, o nouă criză politică. După alegeri legislative anticipate, Benazir Bhutto revine ca șef al guvernului. Statul: este republică prezidențială, potrivit Constituției din 1973 (reactualizată în 1985). Puterea legislativă este exercitată de președinte și de Legislatura Federală (Parlamentul compus din Senat și Adunarea Națională); cea executivă dintr-un cabinet numit de Adunarea Națională.
Organizarea administrativă
Compusă din patru provincii, o capitală federală si zone tribale administrate federal.
Provincii
- 1. Balochistan
- 2. Provinciile de frontieră din nord-vest (PFNV)
- 3. Punjab, Pakistan
- 4. Sindh, Pakistan
Teritorii
- 5. Islamabad, Terioriul capitalei
- 6. Zone tribale administrate federal
- 7. Azad Cașmir
- 8. Zonele nordice
Geografie
Latitudinea geografică a țării este de 24°-37° N și longitudinea între 61°-77°E. Se întinde pe o suprafață de 796.095 kilometri pătrați, ceea ce îl face al nouălea cel mai mare stat din Asia.
Regiunea naturală
Zona Himalayei se prelungește în Pakistan prin Munții Hindukush cu vf. Tirich Mir (7.700 m) în N. In V, Balocistanul, o prelungire a marelui platou iranian ce se continuă în Pakistan sub forma unor podișuri și înălțimi semiaride, cu altitudinea de 3.000 m. În Est, valea fluviului Indus, o câmpie sub 200 m. În S, o parte din Deșertul Thar pe care îl împarte cu India. Indusul (3.180 km) are un bazin fluvial important pentru irigații. Afluenții Indusului izvorăsc din Himalaya: Sutlej, Chenab, Jelub, Beas, Rabi. Zonă denumită Pundjab. În S, unde se varsă Indusul, se formează o deltă întinsă, numită Sind. Rețeaua fluvială se completează cu o rețea fluvială de canale de irigare, printre cele mai vechi și mai întinse din lume.
Climă
Tropicală aridă. Temp. medie anuală 26 °C și 4 °C pe platouri; 31 °C și 17 °C pe câmpie. Precipitațiile: 250 mm/an la Quetta; 510 mm/an în câmpie; 1.020 mm/an în munți
Floră și faună
Păduri cca. 3%; mai ales în munții din N; vegetație stepică pe valea Indusului; vegetație xerofită în deșert.
Economie
Economia în curs de dezvoltare, bazată pe agricultura intens irigată în Câmpia Indusului. Se cultivă: grâu, orez, mei, orz, bumbac (export), iută, in, ricin, ceai, semințe oleaginoase, susan. Creșterea animalelor: bovine, bubaline, ovine, asini, cămile (cu resursele: lână, piei). Resurse minerale: cărbune, petrol (Dhulian, Balkassar, Khaur), gaze naturale, crom, sare. Industria textilă (bumbac, iută, lână) ateliere de cale ferată, materiale electrice, construcții și reparații navale (Karachi), îngrășăminte chimice, ciment.
Populație
Demografie
Populația este formată din pakistanezi (indo-arieni); punjabi, urdu, sindhi, pushtu, baluchi [14]. Concentrarea populației în câmpia fertilă a fluviului Indus și în partea de E a bazinului său. Rata natalității: 37‰; a mortalității: 7,8‰. Populația urbană: 34%. În 2013, la aproximativ 65 de ani de la obținerea independenței prin partiția Indiei britanice, pakistanezii au o speranță de viață mai redusă și o mortalitate infantilă mai ridicată decât musulmanii rămași în India după separare, și un nivel de alfabetizare mai scăzut decât cel al musulmanilor indieni, asta deși aceștia din urmă sunt grupul de populație cel mai sărac și puțin dezvoltat în statul indian.[15]
Orașe
Primele 10 mari orașe sunt (după recensământul din 2017):[16]
- Karachi: 14.910.352 locuitori
- Lahore: 11.126.285 locuitori
- Faisalabad: 3.203.846 locuitori
- Rawalpindi: 2.098.231 locuitori
- Gujranwala: 2.027.001 locuitori
- Peshawar: 1.970.042 locuitori
- Multan: 1.871.843 locuitori
- Hyderabad: 1.732.693 locuitori
- Islamabad: 1.014.825 locuitori
- Quetta: 1.001.205 locuitori
Transporturi și comunicații
Căi ferate, autovehicule, flotă comercială. Aeroporturi la Islamabad, Karachi și Lahore.
Patrimoniu mondial UNESCO
Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 6 obiective din această țară.
Relații externe
- Afganistan
Granița Pakistanului cu Afghanistanul, numită Linia Durand, a fost stabilită de coloniștii britanici în 1893.[17] Pakistan a privit Linia Durand ca legitimă, totuși nu era și cazul Afganistanului în cadrul căruia nici un guvern nu a acceptat vreodată legitimitatea graniței.[17] Linia Durand devine astfel inacceptabilă pentru majoritatea afganilor, în special datorită faptului că acesta linie a divizat poporul paștun în 4 regiuni: Afganistan, Pashtunkhwa, Baluchistan și FATA, iar ideea paștună se bazează pe unirea tuturor teritoriilor pakistaneze locuite de paștuni într-un stat independent, ori chiar crearea unui nou Afganistan împreună cu teritoriile dominate de paștuni.[17]
- Statele Unite ale Americii
În anul 1965 America a luat decizia de a opri furnizarea de armament către Pakistan în condițiile în care India a înaintat către Lahore, orașul pakistanez, ceea ce a constituit un motiv pentru Pakistan de a-și pierde încrederea în SUA.[18] Când India a obținut aprobarea URSS-ului de a diviza Pakistan, SUA nu a susținut cu nimic cauza pakistaneză, astfel Islamabadul a avut toate motivele posibile de a fi suspicios privind intențiile SUA și din această cauză Pakistanul s-a simțit trădat de-a lungul anilor, realizând în același timp că SUA nu a fost un aliat de bază, în special din cauza faptului că Pakistanul nu a primit nici o susținere din partea Americii când cel mai mult avea nevoie.[18] Resentimentele Islamabadului au crescut și mai mult când SUA s-a opus programului nuclear pakistanez, urmând și “lovitura” Administrației Carter care a încercat să trimită Uraniu Indiei.[18]
Note explicative
- ^ Articolul 251 din Constituția Pakistanului[2]
- ^ Include teritoriile pakistaneze din Cașmir: Azad Kashmir (13.297 km2 sau 5.134 mi2) și Gilgit–Baltistan (72.520 km2 sau 28.000 mi2).[5] Fără aceste teritorii suprafața este 796,095 km2 (307,374 mi2).
- ^ Nu include regiunile din Cașmir administrate de Pakistan: Azad Kashmir și Gilgit-Baltistan.[7]
Note
- ^ „The State Emblem”. Ministry of Information and Broadcasting, Government of Pakistan. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Article 251: National language”. pakistanconstitutionlaw.com. . Accesat în .
- ^ Ethnologue 2022.
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteArticle_2 - ^ „Pakistan statistics”. Geohive. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Where is Pakistan?”. worldatlas.com. .
- ^ „Announcement of Results of 7th Population and Housing Census-2023 'The Digital Census'” (PDF). Pakistan Bureau of Statistics (www.pbs.gov.pk). . Accesat în .
- ^ a b c d „World Economic Outlook Database, October 2023 Edition. (Pakistan)”. IMF.org. International Monetary Fund. . Accesat în .
- ^ „Gini Index”. World Bank. Accesat în .
- ^ „Human Development Report 2021/2022” (PDF). United Nations Development Programme. . Accesat în .
- ^ Loureiro, Miguel (). „Driving—the good, the bad and the ugly”. Daily Times. Pakistan. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Choudhary Rahmat Ali: Arhivat în , la chaudhryrahmatali.com Error: unknown archive URL
- ^ Fischer Weltalmanach '89, Frankfurt, 1988, S. 418
- ^ Reporter, A. (20 iun. 2013). „Iraqi refugees – leading an uncertain life”. DAWN.COM. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ p. 42 (print edition), "India’s Muslims - Growing, and neglected", The Economist, March 2nd 2013. http://www.economist.com/news/asia/21572785-steadily-rising-muslim-population-continues-fall-behind-growing-and-neglected
- ^ „Pakistan: Provinces and Major Cities - Population Statistics, Maps, Charts, Weather and Web Information”. www.citypopulation.de.
- ^ a b c Linia Durand. Istorie și consecințe, 14 iulie 2014, Master Fp România, Adevărul, accesat la 15 iulie 2014
- ^ a b c De ce Pakistan nu se va putea baza pe SUA în era post Afganistan 2014?, 14 iulie 2014, Master Fp România, Adevărul, accesat la 15 iulie 2014
Vezi și
Legături externe
 |
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Pakistan |
Materiale media legate de Pakistan la Wikimedia Commons
- Ziua Naționala a Pakistanului, 14 august 2010, Amos News
- Site-ul oficial al guvernului pakistanez
- Story of Pakistan The Most Comprehensive Reference on the Political History of Pakistan
- Hina Nazli, Edward Whitney, Kristi Mahrt: Poverty trends in Pakistan (pdf), United Nations University (UNU), WIDER Working Paper 136/2015, December 2015
| ||||||||||||||||||||||||||||
.svg)
| ||||||||
