În articolul de astăzi vom pătrunde în lumea Nick Cave, un subiect care a captat atenția multor oameni în ultimii ani. Vom aprofunda originile sale, impactul său asupra societății și toate implicațiile pe care le implică. Nick Cave este un subiect care a generat multe opinii contradictorii, așa că este important să înțelegeți temeinic toate aspectele care îl înconjoară. Pe parcursul acestui articol, vom explora toate fațetele Nick Cave și vom încerca să aruncăm lumină asupra acestui subiect complex și fascinant. Alăturați-vă nouă în această aventură a cunoașterii!
Nicholas Edward "Nick" Cave (n. , Warracknabeal(d), Victoria, Australia) este un muzician, cântăreț, compozitor, autor, scenarist, compozitor și uneori actor, cunoscut mai ales ca vocalist al trupei rock Nick Cave and the Bad Seeds. Muzica lui Cave este în general caracterizată de intensitate emoțională, o mare varietate de influențe, vocea sa baritonală și obsesiile lirice referitoare la moarte, religii, dragoste și violență.[18]
Născut și crescut în Victoria rurală, Cave a studiat arta înainte de a deveni – la sfârșitul anilor '70 – vocalistul formației The Birthday Party, una dintre cele mai importante trupe post-punk din Melbourne. Membrii trupei s-au mutat la Londra în 1980, dar – deziluzionați de viața de acolo – au evoluat spre un sunet mai întunecat, mai provocator și au dobândit reputația de „cea mai violentă trupă live din lume”.[19] The Birthday Party este considerată a fi avut o influență majoră asupra rockului gotic. La scurt timp după despărțirea trupei, în 1983 Cave a format Nick Cave and the Bad Seeds. În anii 1990, Cave a obținut un oarecare succes comercial cu balade, în special cu duetul cu Kylie Minogue, Where the Wild Roses Grow (1996) și Into My Arms (1997). Lansări mai recente, inclusiv cel de-al 16-lea și cel mai recent LP al trupei, Skeleton Tree (2016), conțin versurile din ce în ce mai abstracte ale lui Cave, precum și elemente de muzică ambientală și electronică. Grinderman, proiectul garage rock al lui Cave, a lansat două albume din 2006.
Cave a scris și a jucat în filmul Ghosts ... of the Civil Dead (1988), regizat de John Hillcoat. El a scris și scenariul pentru filmul The Proposition (2005) și a compus coloana sonoră alături de Warren Ellis. A jucat în Asasinarea lui Jesse James de către lașul Robert Ford (2007), The Road (2009), Lawless (2012) și Cu orice preț (2016). Cave este subiectul mai multor filme, inclusiv semi-fantezia 20,000 Days on Earth (2014) și documentarul One More Time with Feeling (2016). Cave a lansat două romane: And the Ass Saw the Angel (1989) și The Death of Bunny Munro (2009).
Melodiile lui Cave au fost preluate de o gamă largă de artiști, printre care Johnny Cash (The Mercy Seat), Metallica (Loverman) și Arctic Monkeys (Red Right Hand). El a fost inclus în 2007[20] și a fost numit ofițer al Ordinului Australiei în 2017.
7. The Birthday Party – Release The Bats. Knuckle-dragging drums. Sickening, scything distortion. Barely comprehensible vocals in the Vic Reeves 'club style': here was a compelling sonic template for goth's lunatic fringe. Most gothic moment: Nick Cave's blood-curdling shriek: "Whooaaargh! BITE!" It was a story about vampire sex was promoted by an advert with the words "Dirtiness is next to antigodliness".
|titlelink=
(ajutor)
|title=
(ajutor)