Nicolae Bolcaș

În lumea contemporană, Nicolae Bolcaș a câștigat o relevanță fără precedent. Fie datorită impactului său asupra societății, rolului său în cultura populară sau relevanței sale în mediul academic, Nicolae Bolcaș a devenit un subiect recurent de conversație. De fapt, nu este de mirare că Nicolae Bolcaș este subiect de dezbatere și analiză în numeroase domenii, deoarece influența sa se extinde la multiple aspecte ale vieții moderne. În acest articol vom explora în profunzime fenomenul Nicolae Bolcaș, abordând diversele sale fațete și analizând importanța acestuia în contextul actual.

Nicolae Bolcaș
Date personale
Născut24 noiembrie 1882
Remetea, județul Bihor
Decedataprilie 1919
Lunca, județul Bihor
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Nicolae Bolcaș (n. 1882, Remetea, România – d. , Lunca, Bihor, România) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p.100[2]

Biografie

Nicolae Bolcaș a fost avocat. A studiat liceul la Beiuș, iar mai apoi Academia de Drept din Cluj. După ce și-a finalizat studiile, Nicolae Bolcaș a deschis în 1912 un birou de avocatură în Beiuș. În timpul în care a fost student, dar și în timpul stagiaturii sale ca avocat, a participat la mișcările naționale și la campaniile electorale din zona Beiuș – Vașcău. A participat la luptele din Primul Război Mondial. Acesta a fost ucis de către elemente maghiare care s-au împotrivit Unirii. Nicolae Bolcaș a fost arestat, deoarece era cunoscut pentru activitatea lui anti-maghiară. El a refuzat să părăsească Beiușul. A fost transportat cu trenul pe ruta Beiuș-Vașcău, alături de Ioan Ciordaș, până în satul Lunca, situat la cca 25 km de Beiuș, unde aceștia au fost torturați, executați și aruncați laolaltă într-o groapă comună, pe malul Vărzariului, un afluent al Crișului Negru.[3][4][1]

Activitatea politică

Credențional

A fost ales delegat al Reuniunii de cântări „Lyra” din Beiuș la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, unde a votat unirea Ardealului cu România, la 1 decembrie 1918.

Note

  1. ^ a b Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 14 noiembrie 2018
  3. ^ https://www.bunoiu.ro/nicolae-bolcas/, accesat la 14 noiembrie 2018
  4. ^ https://www.crisana.ro/stiri/actualitate-2/125-de-ani-de-la-nasterea-lui-nicolae-bolcas-86951.html, accesat la 14 noiembrie 2018

Bibliografie

Lectură suplimentară

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005
  • Ioan Muntean, Dumitru Tomoni, Vasile M. Zaberca, Banatul și Marea Unire. Bănățeni la Alba Iulia., Editura Partoș, Timișoara, 2018

Legături externe

Vezi și