În acest articol va fi abordat subiectul Nicolae Botgros, care a stârnit un mare interes și dezbatere în diferite domenii. Nicolae Botgros este un subiect care a captat atenția cadrelor universitare, a specialiștilor și a publicului larg datorită relevanței sale în societatea actuală. De la origini și până în prezent, Nicolae Botgros a fost obiect de studiu, analiză și reflecție, ceea ce a condus la generarea de diferite teorii, abordări și opinii în materie. Pe parcursul acestui articol, vor fi explorate cele mai relevante aspecte ale Nicolae Botgros, precum și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De asemenea, vor fi examinate diferitele perspective care există în jurul Nicolae Botgros, cu scopul de a oferi o viziune amplă și cuprinzătoare asupra subiectului.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Nicolae Botgros | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (72 de ani)[1] ![]() Badicul Moldovenesc, raionul Cahul, RSS Moldovenească, URSS ![]() |
Căsătorit cu | Lidia Bejenaru (–) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | violonist dirijor ![]() |
Activitate | |
Instrument(e) | vioară ![]() |
Premii | Ordinul național „Pentru Merit” Ordinul Republicii Artist al poporului din RSS Moldovenească () Medalia „Mihai Eminescu” ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Nicolae Botgros (n. , Badicul Moldovenesc, raionul Cahul, RSS Moldovenească, URSS) este un dirijor din Republica Moldova.
Nicolae Botgros s-a născut pe 25 ianuarie 1953, în satul Badicu-Vechi, raionul Cahul, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (azi Republica Moldova), într-o familie de lăutari.
Tatăl său a fost lăutarul Dumitru Botgros. Nicolae și cei doi frați au învățat să cânte la câte un instrument, lui Nicolae revenindu-i toba.
La șapte ani s-a dus la Școala de muzică din Cahul. Împreună cu fratele său Vasile, s-a întors primăvara acasă, din lipsă de bani. Copiii cântau la nunți pentru a câștiga un ban. Câte puțin, Nicolae a lăsat toba în favoarea viorii.
Mai târziu, Nicolae Botgros a ajuns la Soroca, la Școala de iluminare culturală. Aici pentru prima dată a asistat la un concert al orchestrei „Lăutarii”.
Prima orchestră dirijată de Nicolae Botgros a fost „Ciocîrlia” de la Edineț. A activat apoi în „Joc”. În 1973 s-a mutat la Chișinău și a devenit violonist în orchestra „Mugurel” a Filarmonicii.
Orchestra Națională de muzică populară „Lăutarii” a fost fondată în anul 1970, în cadrul Filamornicii de Stat din R.S.S. Moldovenească, de către interpretul Nicolae Sulac, dirijor fiind compozitorul și violonistul Mircea Oțel, apoi trompetistul Gheorghe Usaci. Datorită abilităților sale de violonist, Nicolae Botgros a fost numit în 1978 conducător al Orchestrei Populare „Lăutarii”.
În activitatea solo, a înregistrat 2 albume, dar a colaborat la sute de materiale muzicale înregistrate cu interpreți de muzică populară, precum Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Dinu Iancu Sălăjan, Zinaida Julea, Ștefan Bănică Jr. etc.
În 2014, Botgros a fost decorat de Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria B - „Muzică”, în calitatea sa de director artistic și prim dirijor al Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”.[2]
Pe 29 martie 2021, a fost decorat, alături de alte personalități, cu Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, de către președintele României Klaus Iohannis.[3]
Când învăța la Soroca, Nicolae Botgros a întâlnit-o pe Lidia Bejenaru, cu care s-a căsătorit când ambii aveau câte 19 ani. Au un singur copil, interpretul de muzică populară Cornel Botgros. Aceștia au fost căsătoriți până la moartea Lidiei, în 2021.