Nu metal

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Nu metal, explorând diferitele sale fațete și semnificații. De la origine până la relevanța sa astăzi, Nu metal a fost un obiect de interes și studiu pentru diverse discipline. De-a lungul istoriei, Nu metal a stârnit curiozitate și dezbatere printre experți și fani, generând un spectru larg de opinii și teorii. Prin acest articol, vom căuta să facem lumină asupra Nu metal și să analizăm impactul acestuia asupra societății, culturii și vieții de zi cu zi. Acest subiect fascinant ne invită să reflectăm și să ne punem la îndoială percepțiile, prezentând o panoramă îmbogățitoare și diversă care merită să fie explorată cu atenție.

Nu metal
Origini stilisticeAlternative metal, groove metal, rap metal, industrial metal, funk metal, grunge, hip hop
Origini culturalePrima jumătate a anilor '90, SUA
Instrumente tipiceChitară electrică, chitară bas, baterie, turntables, clape, sintetizator, sampler, vocal
PopularitateSfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000, în special 1998 și 2003
Scene regionale
California, Florida
Alte subiecte
Listă de formații nu metal, alternative metal, Ozzfest
Modifică text Consultați documentația formatului
Formația nu metal Slipknot, evoluând în Buenos Aires, 2005

Nu metal (deseori stilizat nü-metal[1], având metal umlaut) este un subgen[2] de metal alternativ[1][3][4][5]. Acest subgen combină sunetele, influențele și caracteristicile heavy metalului[4][6][7] cu genuri ca hip hop și grunge.[7][8][9] El este clasificat ca fiind parte a metalului alternativ.[7][10] Trupele de nu metal notabile includ Korn, Limp Bizkit, Linkin Park, Evanescence, Staind, Deftones, Disturbed, Papa Roach și Slipknot.

Deftones în 2007
Korn a ajutat nu metalul să intre în mainstream

Istoria genului

Limp Bizkit în 2009
Evanescence în 2011

Originea genului poate fi localizată la festivalul muzical Lollapalooza, care a crescut popularitatea unor formații ce abordau un gen diferit de stilurile tradiționale de metal și muzică alternativă influențată de acesta (vezi Alternative metal). Influența funk de la Primus, Red Hot Chili Peppers și Fishbone, croosover-ul hip hop/heavy metal a celor de la Rage Against the Machine, Industrial metal-ul trupelor Nine Inch Nails, Marilyn Manson și Ministry, plus rock-ul experimental agresiv al Faith No More, Tool și Helmet au fost menționate adesea ca influențe ce au fost vehiculate prin festival de formații de nu metal ce au captat atenția mass-mediei la sfârșitul mileniului.

Turul avea în centru formația Body Count, care era susținută de Ice-T. Acest fapt a atras atenția audienței rap și multe magazine specializate au clasificat Body Count drept formație de rap, în ciuda afirmației lui Ice-T că trupa se presupunea a fi una de rock. [11]

Decesul liderului trupei Nirvana în 1994 avea să semnaleze începutul declinului pentru alternative rock (și grunge în special) drept forța principală în rock-ul american modern, lăsând cale liberă nu metalului să își facă priză la public.

Linkin Park este cea mai bine vândută trupă de nu metal cu 40 de milioane de copii vândute din primele două albume (Hybrid Theory și Meteora), precum și din alte albume neconvenționale.

Mai trebuiesc amintiti si principalii artisti ai nu metalului, Maximum the hormone, Banda infiintata in Japonia, al carei gen este in principal nu metal si jrock.

Vezi și

Note

  1. ^ a b Pieslak, Jonathan (). „Sound, text and identity in Korn's 'Hey Daddy'”. Popular Music. 27: 35–52. doi:10.1017/S0261143008001451. 
  2. ^ Wilson, Scott (). Great Satan's rage: American negativity and rap/metal in the age of supercapitalism. Manchester University Press. p. 199. ISBN 0-7190-7463-0. 
  3. ^ Halnon, Karen Bettez (). „Heavy Metal Carnival and Dis-alienation: The Politics of Grotesque Realism”. Symbolic Interaction. 29 (1): 33–48. doi:10.1525/si.2006.29.1.33. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b Tompkins, Joseph (). „What's the Deal with Soundtrack Albums? Metal Music and the Customized Aesthetics of Contemporary Horror”. Cinema Journal. 49 (1). 
  5. ^ Robinson, Greg (). Ozzfest. The Rosen Publishing Group. p. 48. ISBN 1-4042-1756-8. 
  6. ^ „Heavy Metal Classifications: A History of Thrash Metal”. Metal Descent. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ a b c d „Genre: Alternative Metal”. Allmusic. Arhivat din original la . Accesat în . By the latter half of the '90s, most new alt-metal bands were playing some combination of simplified thrash, rap, industrial, hardcore punk, and grunge. This new sound was more about grinding textures... Korn, Deftones, and Limp Bizkit were the biggest stars of this new movement -- sometimes dubbed aggro-metal, nu-metal... 
  8. ^ a b McIver, Joel (). „How is nu-metal different from old metal?”. Nu-metal: The Next Generation of Rock & Punk. Omnibus Press. pp. 12–13. ISBN 0-7119-9209-6. 
  9. ^ Bowar, Chad. „Heavy Metal: More Metal Genres”. About.com. The New York Times Company. Arhivat din original la . Accesat în . Combining heavy metal riffs with hip-hop influences and rapped lyrics, this genre became very popular in the late '90s through the early 2000s and then fell from favor. 
  10. ^ a b Grierson, Tim. "Alternative Metal - What Is Alternative Metal - Alt-Metal History" Arhivat în , la Wayback Machine.. About.com. The New York Times Company. Retrieved 8 ianuarie 2012.
  11. ^ Ice-T, "The Ice Opinion", p.99 and 107

Bibliografie

  • McIver, Joel (). Nu-metal: The Next Generation of Rock & Punk. Omnibus Press. ISBN 0-7119-9209-6. 
  • Porter, Dick (). Rapcore: The Nu-Metal Rap Fusion. Plexus Publishing.  Argument invalid |ignore-isbn-error=true 10:0859653218 (ajutor)
  • Udo, Tommy (). Brave Nu World. Sanctuary Publishing. ISBN 1-86074-415-X. 

Legături externe