În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Număr real. De la origini până la impactul său asupra societății moderne, vom analiza în profunzime toate fațetele legate de Număr real. Acest subiect a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă și pe parcursul acestor pagini vom analiza cele mai relevante aspecte din jurul Număr real. Fie dintr-o perspectivă istorică, științifică, culturală sau socială, acest articol oferă o viziune cuprinzătoare care va permite cititorului să înțeleagă importanța și scopul Număr real în lumea de astăzi. Suntem siguri că informațiile prezentate aici vor stârni interesul și curiozitatea celor care doresc să-și aprofundeze cunoștințele despre Număr real.
Mulțimea numerelor reale este alcătuită din mulțimea numerelor pozitive și negative, cu oricâte zecimale (inclusiv cu un număr infinit de zecimale neperiodice). Numerele reale sunt definite intuitiv ca fiind acele numere care sunt în corespondență unu-la-unu cu punctele de pe o dreaptă infinită: axa numerelor.
Termenul de "număr real" a apărut ulterior noțiunii de "număr imaginar"[necesită citare]. Numerele reale pot fi raționale sau iraționale, algebrice sau transcendente, pozitive sau negative. Numerele reale iraționale pot fi aproximate prin șiruri de numere raționale prin aproximație diofantică cu o eroare prin lipsă de 10-n.
Simbolul mulțimii numerelor reale este R (sau alternativ, ). Este o mulțime nenumărabilă. Ea constituie baza pentru operațiile din analiza reală.
Fie R mulțimea numerelor reale. Atunci:
Ultima proprietate diferențiază mulțimea numerelor reale de cea a numerelor raționale[1]. De exemplu, submulțimea numerelor raționale cu pătratul mai mic decât 2 are o margine superioară rațională (de ex. 1,5), dar nu are o cea mai mică margine superioară rațională, pentru că rădăcina pătrată a lui 2 nu este număr rațional.
Se poate demonstra că numerele reale sunt definite exact de proprietățile de mai sus. Mai exact, date fiind două corpuri ordonate Dedekind-complet R1 și R2, există un unic izomorfism de corpuri între R1 și R2, ceea ce ne permite să privim cele două corpuri ca pe același obiect matematic.