Odorheiu Secuiesc

Acest articol va aborda subiectul Odorheiu Secuiesc din diferite perspective, cu scopul de a aprofunda în relevanța și impactul său astăzi. Odorheiu Secuiesc a captat atenția diverselor sectoare datorită impactului său asupra societății, economiei, politicii și culturii. Pe parcursul următoarelor rânduri, vor fi analizate originile, evoluția, provocările și oportunitățile sale, precum și influența asupra schimbărilor sociale și tehnologice. În plus, vor fi examinate diferite studii și cercetări care au făcut lumină asupra Odorheiu Secuiesc și a relației sale cu alte fenomene. Pe scurt, acest articol își propune să ofere o viziune globală și actualizată a Odorheiu Secuiesc, cu scopul de a contribui la dezbaterea și reflecția pe această temă atât de relevantă astăzi.

Odorheiu Secuiesc
Székelyudvarhely
Oderhellen
𐲥𐳋𐳓𐳉𐳗𐳪𐳇𐳮𐳀𐳢𐳏𐳉𐳗
—  municipiu  —
Primăria Odorheiu Secuiesc
Liceul „Áron Tamási”
Biserica Sfântul Nicolae

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Odorheiu Secuiesc se află în România
Odorheiu Secuiesc
Odorheiu Secuiesc
Odorheiu Secuiesc (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°18′50″N 25°18′6″E ({{PAGENAME}}) / 46.31389°N 25.30167°E
Țară România
Județ Harghita
SIRUTA83133
Atestare documentară1301
ReședințăOdorheiu Secuiesc​
ComponențăOdorheiu Secuiesc​
Guvernare
 - PrimarIstván Szakács-Paál​[1] (UDMR, )
Populație (2021)
 - Total31.335 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal535600[2]
Localități înfrățite
 - TatabányaUngaria
 - BarcsUngaria
 - VácUngaria
 - CeglédUngaria
 - BichișciabaUngaria
 - SuboticaSerbia
 - Dunajská StredaSlovacia
 - SoroksárUngaria
 - BudapestaUngaria
 - VárkerületUngaria
 - TihanyUngaria
 - KeszthelyUngaria
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata
Poziția localității Odorheiu Secuiesc
Poziția localității Odorheiu Secuiesc
Poziția localității Odorheiu Secuiesc
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen, alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România.[3] În 2011, avea o populație de 34.257 de locuitori.

Așezare geografică

Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.

Istoric

În teritoriul orașului au fost descoperite ruinele unui castrul roman.

Într-un document din 1301[4] este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord. Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul. Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357, aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565, Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul muntean, Mihai Viteazul, și principe ardelean în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe, Gabriel Bethlen. În 1616 pașa otoman Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul romano-german Carl Tiege l-a prădat. În cele din urmă castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.

În 1558 regina maghiară Isabella Jagiello Zapolya a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.

La începutul secolului al XVII-lea (1613), în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.

În anul 1876 localitatea a devenit reședința comitatului austro-ungar Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului românesc Odorhei.

În timpul regimului comunist orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1952), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou-înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.

Demografie



Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc

     Maghiari (87,29%)

     Români (2,3%)

     Romi (1,58%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (8,75%)


Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc

     Romano-catolici (46,48%)

     Reformați (26,04%)

     Unitarieni (12,58%)

     Ortodocși (1,88%)

     Alte religii (3,02%)

     Necunoscută (10%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 31.335 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 34.257 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,29%), cu minorități de români (2,3%) și romi (1,58%), iar pentru 8,75% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt romano-catolici (46,48%), cu minorități de reformați (26,04%), unitarieni (12,58%) și ortodocși (1,88%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Odorheiu Secuiesc - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, István Szakács-Paál​, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România16                
Partidul pentru Odorheiu Secuiesc3                

Monumente

Personalități

La Odorheiu Secuiesc s-au născut:

Aici a studiat marele povestitor maghiar de basme Elek Benedek.

Preotul ortodox român Sebastian Rusan (1884-1956) a slujit în perioada 1933-1940 ca paroh și administrator protopopesc la Odorhei, construind o biserică ortodoxă monumentală în acest oraș.[9]

Sport

Orașe înfrățite

Galerie de imagini

  • Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
    Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
    Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
    Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
    Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Primăria orașului
    Primăria orașului
  • Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fostei mănăstiri franciscane
    Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fostei mănăstiri franciscane
  • Altarul principal
    Altarul principal
  • Biserica romano-catolică Sfântul Nicolae
    Biserica romano-catolică Sfântul Nicolae
  • Nava spre altar
    Nava spre altar
  • Liceul „Áron Tamási”
  • Biserica reformată
    Biserica reformată
  • Casă de meșteșugar cu prăvălie la parter (Anna Urogdi), str. Szent Imre nr. 33, sf. sec. al XIX-lea (monument istoric)
    Casă de meșteșugar cu prăvălie la parter (Anna Urogdi), str. Szent Imre nr. 33, sf. sec. al XIX-lea (monument istoric)
  • Capela lui Isus (lăcaș de cult catolic, sec. al XIII-lea)
    Capela lui Isus
    (lăcaș de cult catolic, sec. al XIII-lea)
  • Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter, str. Szent Imre nr. 41, sec. al XIX-lea (monument istoric)
    Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter, str. Szent Imre nr. 41, sec. al XIX-lea (monument istoric)
  • Vedere din centrul orașului
    Vedere din centrul orașului
  • Vedere din centrul orașului
    Vedere din centrul orașului
  • Casă cu prăvălie și atelier, str. Szent Imre nr. 39 (monument istoric)
    Casă cu prăvălie și atelier, str. Szent Imre nr. 39 (monument istoric)
  • Placa comemorativă de pe casa memorială „Tompa Lászlo”
    Placa comemorativă de pe casa memorială „Tompa Lászlo”
  • Indicator stradal bilingv
    Indicator stradal bilingv
  • Grupul școlar „Eötvös József” (monument istoric)
    Grupul școlar „Eötvös József” (monument istoric)
  • Casă, monument istoric, str. Cetății
    Casă, monument istoric, str. Cetății
  • Vila „Nyirö” (monument istoric)
    Vila „Nyirö” (monument istoric)
  • Bustul lui Dávid Baróti Szabó
    Bustul lui Dávid Baróti Szabó
  • Bustul lui Áron Tamási
    Bustul lui Áron Tamási
  • Bustul lui Áron Tamási
    Bustul lui Áron Tamási

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ https://coduripostaleok.ro/harghita/odorheiu-secuiesc-hr  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ „Odorhei” la DEX online
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ Adrian Nicolae Petcu (). „Memoria Bisericii în imagini: Mitropolitul Sebastian Rusan - finul lui Petru Groza, dar și dușmanul comuniștilor”. Ziarul Lumina.  Mai multe valori specificate pentru |website= și |newspaper= (ajutor)

Legături externe

Vezi și