Oedip rege

În acest articol ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Oedip rege, explorând numeroasele sale fațete, investigându-i originile și analizând impactul său asupra societății actuale. Timp de secole, Oedip rege a fost obiect de admirație, studiu și dezbatere, iar influența sa se extinde în domenii la fel de diverse precum știința, cultura, politica și divertismentul. Prin această analiză cuprinzătoare, vom dezvălui miturile și realitățile din jurul lui Oedip rege și vom oferi o perspectivă nouă asupra unui subiect care continuă să ne capteze interesul și minunea. Pregătiți-vă pentru o călătorie captivantă prin istoria și semnificația lui Oedip rege și descoperiți de ce continuă să fie relevantă în lumea contemporană.

Oedip rege

Actorul Louis Bouwmeester într-o producție olandeză a piesei Oedip rege, circa 1896
Informații generale
AutorSofocle
GenTragedie
Din seriaOedip rege
Oedip la Colonos
Antigona
Ediția originală
Titlu originalΟἰδίπους Τύραννος
Limbă originalăGreaca veche
Prima reprezentațiec. 429 Î.Hr.
Teatrul lui Dionisos, Atena
Țara premierei
Atena antică
Produs derivatOedipus]
Oedipus Rex]
Oedip
König Oedipus]
König Oedipus]
Edipo Re]
Oedipus Rex]
Edipo re]
Oedipus the King]
L'Origine du monde]  Modificați la Wikidata
Personaje
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Oedip rege (Greaca veche:Οἰδίπους Τύραννος, Oidipous Tyrannos) este o tragedie scrisă de Sofocle, considerată una din cele mai bune piese de teatru ale Antichității.[1][2] A fost jucată pentru prima dată pe la aproximativ 429 î.Hr.. Firul narativ al piesei este continuat în tragediile Oedip la Colonos și Antigona.

Personaje

  • Oedip, regele Tebei
  • Iocasta, mama lui Oedip și regina Tebei
  • Creon, fratele Iocastei
  • Tiresias, prorocul orb
  • Preotul lui Zeus
  • Vestitorul
  • Slujitorul lui Laios
  • Păstorul bătrân
  • Corifeul
  • Corul, alcătuit din bătrâni tebani

Sumar

Tragedia „Oedip rege” începe cu freamătul cetății Teba, care se afla în fața unui chin: plantele, animalele și femeile erau sterile, iar ciuma făcea nenumărate victime. Tebanii vin să ceară ajutorul lui Oedip, regele Tebei, care îi scăpase și de Sfinx, răspunzând corect la ghicitoarea acestuia. Creon, cumnatul lui Oedip, este trimis la oracol să afle de ce s-a abătut această nenorocire asupra Tebei. Oracolul motivează prin faptul că moartea lui Laios, predecesorul lui Oedip, nu a fost ispășită. În scopul de a afla cine l-a omorât pe Laios, Oedip cere să fie întrebat Tiresias, bătrânul profet orb. Tiresias îi spune lui Oedip că el este ucigașul lui Laios. Crezând că Tiresias și Creon au complotat împotriva lui, Oedip se ceartă cu ei. Soția sa, Iocasta, alături de care are patru copii, doi băieți - Eteocles și Polynikes - și două fete, Antigona și Ismena, îl liniștește spunându-i că lui Laios i s-a prezis că va fi ucis de propriul fiu, pe care l-au dat spre adopție în alt ținut pentru a evita această tragedie. În acel moment, Oedip își amintește motivul pentru care a venit în Teba: acela de a se îndepărta de familie ca să nu-și omoare tatăl, după cum i-a fost zis la naștere. La o răscruce, Oedip are un conflict cu un grup de tâlhari, astfel ucigându-și tatăl, deghizat să nu fie recunoscut ca rege. Oedip suferă o cadere nervoasă, scoțându-și ochii, considerând că aceștia sunt cei din cauza cărora nu a văzut adevărul.

Vezi și

Referințe și note

  1. ^ Don Nardo, Greek and Roman Mythology, p 205.
  2. ^ Thomas Wolfe, Arlyn Bruccoli, Matthew Joseph Bruccoli, O Lost: A Story of the Buried Life, p 460.

Legături externe