Olivină

În acest articol vom aborda problema Olivină din diferite perspective, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și completă asupra acestei probleme. Olivină este un subiect de mare relevanță în societatea actuală, care a stârnit dezbateri, controverse și reflecții în diferite domenii. Pe parcursul următoarelor rânduri, vom analiza diferite aspecte legate de Olivină, precum istoria sa, impactul său asupra societății, implicațiile sale etice, relevanța sa în contextul actual, printre altele. Sperăm că această explorare aprofundată permite cititorului să obțină o înțelegere mai largă și mai bogată a Olivină și să contribuie la îmbogățirea cunoștințelor în jurul acestui subiect.

Olivina
Date generale
Formula chimică(Mg, Fe)2SiO4
Sistem de cristalizareortorombic silicați
Culoareauriu-verzui, gălbui-brun până la negru
Urmaalbă
Duritate6,5 - 7
Masa specifică3,2 - 4,4 · 103 kg/m3
Luciusticlos-gras
Transparențătransparent până la translucid
Clivajimperfect
Habitusprismatic, plăci groase
Suprafața cristalului___
Cristale gemenefrecvente
Punct de topire2163 K
Propriețăți optice
Indice de refrație(Forsterit) 1,636 - 1,772
Deviația optică___
Unghiul de dispersie2vz ~74 - 90° / r < v oder r > v
Alte caracteristici
Reactivitatea chimică___
Radioactivitate___
Magnetism___
Modifică text Consultați documentația formatului

Olivina (latin oliva: măslină) este un termen colectiv pentru minerale din grupa silicaților, cu o formulă chimică: (Mg,Fe)2SiO4.

Descriere

Alcătuiesc o serie de cristale mixte. Olivina în natură conține cantități mici de nichel, (Ni) magneziu (Mg) respectiv fier (Fe) (substituite). cu o legătură de SiO4. Olivina bogată în fier este denumită Fayalit Fe2SiO4 iar cea bogată în magneziu Forsterit Mg2SiO4; între cele două forme sunt mineralele de tranziție numite Hyalosiderit și Hortonolith. Cristalele mari și clare de olivină sunt apreciate ca pietre semiprețioase (Peridot sau Chrysolith). Olivina cristalizează in sistemul ortorombic, având o duritate de 6,5-7; în formă curată are culoare galben-brună, sau verzuie până la negru, cu urma albă. Cristalele au un habitus prismatic, cu plăci groase.

Răspândire

Olivinele sunt cristalele de silicați cele mai frecvente, alcătuind cea mai mare parte a scoarței terestre, unde Mg și Fe se găsesc într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă aproape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers prin acțiunea intemperiilor, precipitațiilor și prin contactul cu minerale bogate în soluții hidrotermale se formează serpentine din olivină. Alte forme de transformare a olivinei sunt: Pallasit, Chondrit, Wadsleyit ("Spinell modificat"), Ringwoodit, Perovskit (Mg,Fe)SiO3 și Magnesiowüstit (Mg,Fe)O.

Vezi și

Legături externe