Pământul Strămoșesc

În acest articol vom aprofunda subiectul Pământul Strămoșesc, un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și interesele. Pământul Strămoșesc a fost subiect de dezbatere și discuții în diverse domenii, fie în sfera academică, socială, politică sau culturală. De la apariția sa, Pământul Strămoșesc a trezit un mare interes datorită relevanței sale în societatea actuală și impactului său asupra vieții noastre. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Pământul Strămoșesc, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect.

Pământul Strămoșesc

Coperta primului număr al revistei Pământul Strămoșesc
Informații generale
ȚaraRomâniaRegatul României
ArgentinaArgentina
TipOrgan de partid
EditorTipografia „Libertății”, Orăștie
Data fondării1 august 1927
Afiliere politicăLegiunea Arhanghelului Mihail
Limbălimba română
Încetarea apariției1979
FrecvențaBilunară
SediuCăminul Cultural Creștin, Iași
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Parte din seria
Fascismul în România
Various Romanian fascist symbols
Organizații
Lideri
Ideolgie și doctrină
Publicații
Evenimente
Represiunea antilegionară
Varia

Pământul Strămoșesc a fost o revistă bilunară, organ al Legiunii Arhanghelului Mihail. Primul număr a fost publicat la 1 august 1927, revista apărând ulterior cu întreruperi și periodicitate variabilă până în anul 1979.

Înființarea

Revista Pământul Strămoșesc a fost organul Legiunii Arhanghelului Mihail și a avut sediul la Căminul Cultural Creștin de la Râpa Galbenă din Iași. Primul număr a apărut la 1 august 1927, fiind imprimat în Tipografia „Libertății” din Orăștie, cu marele ajutor al părintelui Ioan Moța.[1]

La 10 decembrie 1933, publicația și-a încetat apariția[2], ca urmare a Hotărârii Consiliului de Miniștri din 9 decembrie 1933 de dizolvare a Gărzii de Fier[3].

La 8 noiembrie 1940, publicația Pământul Strămoșesc a reapărut sub conducerea Comandanților legionari ai Bunei-Vestiri.[4]

Publicarea în exil

Pământul Strămoșesc, rămasă tot revistă de orientare legionară, a fost publicată în Argentina, țară care după Al Doilea Război Mondial a dat azil politic multor foști demnitari ai Axei.

Primele numere publicate în exil au apărut în perioada iunie-noiembrie 1952 la Buenos Aires, în paralel cu revista Cuget românesc.[5] Titlul publicației era Pământul Strămoșesc (serie nouă), denumirea în spaniolă, Tierra de los antepasados, apărând ca subtitlu. Directorul publicației era Ilie Gârneață, unul dintre fondatorii Mișcării Legionare, iar redactor șef Dumitru Găzdaru, profesor de filologie romanică.[5]

După o lungă perioadă de întrerupere, de 22 de ani, tot la Buenos Aires, a apărut în perioada 1974-1979 cea de-a treia serie a revistei Pământul Strămoșesc, cu o periodicitate de un număr pe an, avându-l ca director pe Dumitru Găzdaru, secretariatul și administrația fiind asigurate de Nicolae Șeitan și I. V. Petre[6].

Printre colaboratori se numărau I. G. Dimitriu, Valeriu Cârdu, Viorica Lăzărescu, Zahu Pană, cu versuri, Nicolae Șeitan, Petre Vălimăreanu, Constantin Papanace, Ștefan Stănicel, Vasile Iașinschi, Eugen Lozovan, cu articole. Ilie Gârneață a semnat Cuvântul înainte din primul număr. Revista a fost prima dintre publicațiile periodice legionare din exil. Discursul autorului chema la rezistență împotriva ocupației comuniste sovietice, care, potrivit autorului Gârneață, era un „dușman cu chip inuman, care a invadat România și întreaga Europă de Est”.[5]

Primul număr din seria argentineană a revistei a fost comemorativ, dedicat Căpitanului și „martirilor legionari care au căzut apărând unitatea și spiritualitatea Legiunii”.[5]

Alte publicații

La 15 martie 2007, în actualul stat Republica Moldova a fost fondat primul cuib legionar, numit „Basarabia”[7], bazat pe o doctrină naționalist-creștină[8].

Pentru a promova ideile Mișcării, membrii acesteia au decis ca începând cu luna noiembrie 2008 să fie editat un publicație lunară. Denumirea revistei a fost aleasă Pământul Strămoșesc.[9]

Note

  1. ^ Ioan Scurtu, Politica și viața cotidiană în România în secolul al XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea, Editura Mica Valahie, București, 2011, ISBN 978-606-8304-34-2, p. 127.
  2. ^ Codreanu și Mișcarea legionară
  3. ^ Jurnalul Consiliului de Miniștri din 9 decembrie 1933 privind dizolvarea Gărzii de Fier
  4. ^ „Calendar 7-13-noiembrie”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b c d Rad, Ilie, Jurnalism românesc în exil și diaspora, Tritonic, București, 2010
  6. ^ Publicații legionare
  7. ^ „Începutul”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Doctrina”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Pământul Strămoșesc (Chișinău)”. Arhivat din original la . Accesat în .