Pătrângeni, Alba

În lumea de astăzi, Pătrângeni, Alba este un subiect care a captat atenția și interesul unui număr mare de indivizi. Fie datorită relevanței sale istorice, a impactului său asupra societății actuale, fie a influenței sale în diferite domenii ale vieții de zi cu zi, Pătrângeni, Alba a devenit un punct constant de conversație între experți și publicul larg. În acest articol, vom explora în profunzime diferite aspecte legate de Pătrângeni, Alba, analizând importanța acestuia, implicațiile și evoluția sa în timp. De la origine până la rezultatul final, Pătrângeni, Alba reprezintă un subiect de mare interes care merită să fie examinat din unghiuri diferite.

Pătrângeni
—  sat  —
Map
Pătrângeni (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°5′22″N 23°15′49″E ({{PAGENAME}}) / 46.08944°N 23.26361°E
Țară România
Județ Alba
Oraș Zlatna
SIRUTA2032
Atestare1733
Populație (2021)
 - Total291 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal516109
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pătrângeni este un sat ce aparține orașului Zlatna din județul Alba, Transilvania, România.

Este așezat în partea de răsărit a orașului Zlatna, la o distanță de circa 3 km, pe lunca râului Ampoi, în vatra vechiului oraș-municipiu Ampelum.

Pătrângeni în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Etimologie

În timp, de la atestarea documentară, sursele amintesc localitatea sub mai multe denumiri care, în fond, exprimă același nume, toate având rădăcina latinescului petra, însemnând stâncă, piatră. Astfel, pornind de la "Conscripția episcopului Inochentie Micu din 1733" întâlnim localitatea sub denumirea de Petreselyem; Perinscheni - 1750; Petrujen - 1766; Petrozsan - 1805; Petroseny - 1900; Pătrângeni - 1920.

Așezare

Întinzându-se spre vest până la Podul lui Paul (limita cu orașul Zlatna), spre est până la pădurea Negraia, în vecinătatea satului Valea Mică, iar la sud până la poalele Jidovului, satul stăpânește întreaga arie de întindere a străvechiului Ampelum și se crede că multe din monumentele epigrafice și sculpturale se mai află încorporate în fundațiile locuințelor sătenilor și ale bisericilor.

Lăcașuri de cult

  • Biserica Ortodoxă.
  • Mănăstirea "Buna Vestire”, Negraia.

Vezi și