Palatul Jósika din Cluj-Napoca

În lumea de astăzi, Palatul Jósika din Cluj-Napoca este un subiect care a căpătat o mare relevanță și a generat multiple dezbateri și cercetări. Impactul său a fost resimțit în diverse domenii, de la politică la știință, prin cultură și societate în general. Fără îndoială că Palatul Jósika din Cluj-Napoca este un fenomen care a marcat un înainte și un după în istoria modernă, provocând schimbări semnificative și trezind interesul experților și cetățenilor deopotrivă. În acest articol, vom explora în detaliu impactul lui Palatul Jósika din Cluj-Napoca și vom analiza influența acestuia în diferite domenii, cu scopul de a înțelege mai bine domeniul de aplicare și consecințele acestuia.

Palatul Jósika

Palatul Jósika
Clădire
LocCluj-Napoca
OrașCluj-Napoca[1]  Modificați la WikidataCluj[1]  Modificați la Wikidata
ȚarăRomânia
AdresăPiața Unirii nr. 10
Coordonate46°46′08″N 23°35′22″E / 46.7689415°N 23.5894758°E ({{PAGENAME}})
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Palatul Jósika , denumit și Casa cu picioare[2], se află lângă Palatul Rhédey în Piața Unirii nr. 10. Edificiul a fost înălțat pe locul fostei reședințe din Cluj a principilor Transilvaniei.

Istoric

Inițial pe acest loc s-a aflat Casa Kakas , care a adăpostit în secolul XVI principii Transilvaniei. De aici Sigismund Báthory a asistat în 1594 la execuția membrilor partidei filoturcești.[3] Clădirea a devenit reședința lui Anton Jósika (Antal Jósika), comitele Clujului, la mijlocul secolului al XVIII-lea, clădirea având atunci doar un etaj. În 1828, clădirea a fost refăcută de János Jósika, guvernatorul Transilvaniei, căpătând înfățișarea de astăzi. Cu această ocazie clădirea a fost înalțată cu etajul II, iar etajul deasupra aripii din curte a fost ridicat ulterior, în perioada 1864-1865. La etajul I a funcționat Cazinoul maghiar din Cluj, iar în perioada 1880-1902 Tabla regească[4]. Clădirea a mai adăpostit de-a lungul timpului Palatul de Justiție, Curtea de Apel și Biblioteca Facultății de Medicină.

Palatul aparține stilului neoclasicist. Elementul caracteristic în fațadă este porticul sobru cu coloanele dorice dublate în perete de pilaștri, susținând un amplu balcon de fier forjat. Atica poartă inscripția MDCCCXXVIII (1828), anul renovării clădirii.

Pe fațada clădirii este montată o placuță ce amintește că: "În această clădire, unde a activat Partidul Social Democrat, a avut loc la 3 noiembrie 1918 Adunarea de Constituire a Gărzii Naționale Române din Ardeal"

Vezi și

Note

  1. ^ a b Monuments database,  
  2. ^ Palat numit de localnici “Casa cu picioare” deoarece balconul stă sprijinit pe 4 coloane.
  3. ^ Jurnalul municipal de Cluj, nr. 30, martie 2008, p. 15.
  4. ^ Dorin Alicu et all, p. 25

Referințe

  • Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
  • Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București. 

Legături externe