Pasul Păltiniș
În acest articol vom explora o gamă largă de idei și concepte legate de Pasul Păltiniș. De la origine până la aplicațiile sale actuale, Pasul Păltiniș a fost un subiect de interes și dezbatere în diverse domenii. Vom analiza importanța sa în societatea contemporană, precum și influența sa asupra dezvoltării diferitelor discipline. Prin cercetări și interviuri cu experți, vom căuta să facem lumină asupra celor mai relevante aspecte legate de Pasul Păltiniș, oferind cititorilor noștri o viziune mai completă și mai aprofundată asupra acestui subiect.
| Pasul Păltiniș | |
| Altitudine | 1.355 m |
|---|---|
| Munți | Munții Căliman & Munții Bistriței |
| Coordonate | 47°11′12″N 25°25′32″E / 47.18667°N 25.42556°E |
| Țară |  România |
| Văi | Râul Negrișoara (E) Râul Călimănel (NV) |
| Ascensiune începând din | Satul Păltiniș Satul Catrinari |
| Drum de acces | DJ174 |
| Perioadă de închidere | Iarna între Glodu și Broșteni[1] |
  Pasul Păltiniș (România) | |
Modifică date / text  | |
Pasul Păltiniș este o trecătoare situată la altitudinea de 1355 m, în zona de joncțiune a Munților Calimani cu Munții Bistriței și, asigură legătura intre Depresiunea Dornelor și cursul mijlociu al Râului Bistrița[2], prin intermediul arealului depresionar Drăgoioasa – Glodu.[3]
Caractere geografice
Pasul este situat între vârfurile: Păltiniș (spre sud, 1439 m)[3] și Călimănel (spre nord, 1644 m)[4].
Este parcurs de DJ174 care leagă Vatra Dornei de Broșteni[5] pe traseul văilor Negrișoara și apoi Neagra – cea care împarte Munții Bistriței în 2 masive: Pietrosul Bistriței și Budacul. Drumul este de categoria a III-a cu 1 bandă pe sens[5] și este relativ greu practicabil rutier deoarece este drum de pământ.
Cea mai apropiată stație de cale ferată este situată al Vatra Dornei.
Alte trecători în apropiere sunt spre sud pasurile Bursucăriei și Iuteș, spre nord Pasul Mestecăniș și spre vest Pasul Tihuța.[2]
Oportunități turistice de vecinătate
- Comuna Panaci : Catedrala Munților (din piatră vulcanică, pictată atât la exterior cât și la interior), Schitul Piatra Tăieturii, Mănăstirea Catrinari, depozitul fosilifer Glodu, arborele Zmeu
- Comuna Șaru Dornei : Rezervația 12 Apostoli, Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani, Rezervația Tinovul Șaru Dornei, obiectivele etnografice de la Gura Haitii (Casa familiei Pața, Moara Băuca), Parcul Național Călimani
- Depresiunea Bilbor: Mlaștina cu borviz (Pârâul Dobreanu), Rezervația de mesteacăn pitic (Betula nana) de pe Pîrîul Rușilor, Biserica de lemn din Bilbor "Sf. Nicolae" (1790), Drumul Rușilor
- Stațiunea Vatra Dornei
- Trasee turistice pe Platoul Călimanilor,în Munții Borsecului sau Munții Bistriței
Vezi și
Referințe
- ^ HCJ Suceava 180/2013 privind încadrarea drumurilor județene pe niveluri de viabilitate în timpul iernii 2013-2014, 31 octombrie 2013, Consiliul Județean Suceava, accesat 2014.03.30
- ^ a b Op.cit. Bibliografie:Atlas rutier
- ^ a b Op. cit. Bibliografie: Studiu de caz: Componenta nordică a ulucului depresionar din Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Drăgoiasa-Glodu-Bilbor-Secu-Borsec-Corbu-Tulgheș), Fig. 1. Ulucul depresionar Drăgoiasa-Tulgheș. Harta generală., p. 7
- ^ Harta Munților Bistriței Arhivat în , la Wayback Machine., planșa 38 (Extras cu actualizări), Acțiunea patriotică pionierească „Asaltul Carpaților”, Consiliul Național al Organizației Pionierilor, București, 1985, accesat 2014.03.30
- ^ a b Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice
Bibliografie
- România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
- Depresiunile mici, factori și componentă a umanizării (antropizării) grupei centrale a Carpaților Orientali. Studiu de caz: Componenta nordică a ulucului depresionar din Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Drăgoiasa-Glodu-Bilbor-Secu-Borsec-Corbu-Tulgheș) Arhivat în , la Wayback Machine., Tofan, G. B. (2013), Teză de doctorat, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,510 p., și 3 planșe color,ISBN 978-973-595-499-4
