Trecătoarea Oltului

Acest articol va aborda subiectul Trecătoarea Oltului, care în prezent a stârnit un mare interes și dezbatere. Trecătoarea Oltului este un subiect care acoperă diferite aspecte și implicații, iar importanța sa constă în impactul său în diverse domenii, de la societate la economie. Pe parcursul acestui articol, vor fi analizate diferitele perspective și abordări legate de Trecătoarea Oltului, precum și posibilele consecințe și provocări ale acestora. De asemenea, vor fi explorate tendințele actuale și viitoare în jurul acestui subiect, cu scopul de a oferi o vizualizare cuprinzătoare și actualizată asupra Trecătoarea Oltului.

Trecătoarea Oltului
(Pasul Covacipeter)
maghiară Kovácspéter-hágó

Imaginea 3D a zonei în care este situată Trecătoarea Oltului
Altitudine1.243 m
MunțiMunții Giurgeu (catena Voșlăbenilor)
Munții Hășmaș
Coordonate46°43′28.40″N 25°42′39.88″E ({{PAGENAME}}) / 46.7245556°N 25.7110778°E
Țară România
VăiMogoș Biuc (continuată cu valea pârâului Cari)
Olt
Ascensiune începând dinOrașul Gheorgheni
Cătunul Covacipeter, Orașul Ghorgheni
Drum de accesDJ125A
Perioadă de închidereNecirculabil auto
Trecătoarea Oltului se află în România
Trecătoarea Oltului
Trecătoarea Oltului (România)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Trecătoarea Oltului (cunoscută și sub numele de Pasul Covacipeter – maghiară Kovácspéter-hágó) este o trecătoare situată în Carpații Orientali între orașele Gheorgheni și Bălan la altitudinea de 1243 m[1] și, se află între subunitatea Munțiilor Giurgeului numită Munții Voșlăbenilor și Munții Hășmaș.[1][2] [3][4]

Toponimul are ca origine izvorul Râului Olt aflat în proximitate, spre Munții Giurgeu. Varianta maghiară derivă de la Culmea Covacipeter[5], aflată în proximitate spre est-nord-est.

Date geografice

Trecătoarea are la nord vârful Fagul Înalt de 1418 m (flancat de Muntele Mogoș Biuc la vest și Culmea Covacipeter spre est) și, la sud-sud-est Vârful Ascuțit de 1566 m (flancat la nord și la sud de Culmea Arama Neagră).[3][4]

În arealul trecătorii se află cătunul Covacipeter, care aparține de orașul Gheorgheni, precum și un izvor de apă minerală. Izvorul propriuzis al Oltului (aflat mai jos) este captat artizanal - la îndemâna celor însetați.[5] În apropiere – pe același Râul Olt, se află barajul care zăgăzuiește Lacul de acumulare Mesteacănul.

Pasul este străbătut de către DJ125A (drum de pământ) care face legătura între orașele Bălan și Georgheni. Acesta este circulabil înafara sezonului rece în principal dinspre orașul Bălan până la confluența cu pârâul Sărăturii.[6] Cea mai apropiată stație de cale ferată se află la Gheorgheni.

Alte trecători în apropiere sunt pasurile Pângărați la nord, Izvoru Mureșului la sud, Fagului la est și Bucin la vest.[1]

Oportunități turistice

În locația respectivă se intersectează traseul turistic ce unește Pasul Pângărați sau Lacu Roșu cu Izvoru Mureșului, cu cel care vine de la Gheorgheni și se îndreaptă spre creasta Munților Hășmaș.[2][3]

În apropiere se află:

Note

  1. ^ a b c Planșa 34, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
  2. ^ a b Munții Giurgeu și Hășmaș (1:60.000) Arhivat în , la Wayback Machine., hartă Dimap, accesat 2014.09.06
  3. ^ a b c Masivul Hășmaș- Harta turistică, Op. cit. Bibliografie: Hășmaș (+ Harta),accesat 2014.09.06
  4. ^ a b Munții Giurgeu - Harta turistică, Op. cit. Bibliografie: Munții Giurgeului (+ Harta), accesat 2014.09.06
  5. ^ a b p. 76, Op. cit. Bibliografie: Hășmaș (+ Harta)
  6. ^ 48. Traseul Bălan-Culmea Covaci, Op. cit. Bibliografie: Munții Giurgeului (+ Harta)

Bibliografie

  • Marcu, Oliviu; Ratz, Zoltan; Borda, Mircea (), Munții Giurgeului, Colecția „Munții Noștri”, Nr. 7, București: Editura Sport-Turism 
  • Cristea, Emilian (), Hășmaș, Colecția „Munții Noștri”, Nr. 16, București: Editura Sport-Turism 
  • România – atlas rutier, Budapesta: Editura Cartographia Ltd., , ISBN 978-963-352-646-0 

Legături externe