În articolul de astăzi vom analiza importanța lui Pata, Cluj în viața noastră. Pata, Cluj este un subiect care a căpătat relevanță în ultimii ani și tot mai mulți oameni sunt interesați să afle mai multe despre el. În acest articol vom aprofunda în diverse aspecte legate de Pata, Cluj, de la originile și evoluția sa, până la impactul său asupra societății actuale. În plus, vom examina modul în care Pata, Cluj a influențat diferite domenii, cum ar fi cultura, tehnologia, economia și chiar politica. Fără îndoială, Pata, Cluj a fost un factor determinant în modul în care trăim și gândim astăzi. Alăturați-vă nouă în această explorare a Pata, Cluj și descoperiți de ce este atât de relevant pentru lumea în care trăim.
Pata | |
— sat — | |
![]() | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Cluj | |
Coordonate: 46°43′37″N 23°44′49″E / 46.72694°N 23.74694°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
Comună | Apahida |
SIRUTA | 55749 |
Atestare | 1229 |
Altitudine | 377 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 628 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407041 |
Prefix telefonic | +40 x64 [1] |
Prezență online | |
GeoNames ![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Pata (în maghiară Kolozspata, colocvial Pata) este un sat în comuna Apahida din județul Cluj, Transilvania, România.
Următoarele situri arheologice din Pata au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:
În Evul Mediu sat cu populație de origine etnică mixtă (maghiari și români).
Biserica Ortodoxă
Biserica Reformata
Biserica Penticostala
În hotarul de nord-vest al satului, în Valea Sărată, există o suprafață largă și joasă, care acoperă o intruziune de sare gemă. Conformația diapiră a sării este trădată de înclinarea pronunțată a stratelor marno-argiloase tortonian superioare din axul anticlinalului Aiton-Pata. Tot aici există un izvor sărat, cu proprietăți terapeutice.
Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului[4] amintește o exploatare relativ mică de sare în perioada romană la Pata. Tot el subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea.
Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.