În lumea de astăzi, Petre Locusteanu este un subiect care generează un mare interes și dezbatere, fie datorită relevanței sale în societatea actuală, a impactului său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor sau a influenței sale asupra diferitelor aspecte ale culturii și politicii. În acest articol, vom explora în detaliu subiectul Petre Locusteanu, analizând diferitele sale fațete și implicații pentru a oferi o imagine de ansamblu amplă și completă a subiectului. Prin diverse perspective și opinii, vom căuta să facem lumină asupra Petre Locusteanu și să înțelegem importanța acestuia în contextul actual.
Petre Locusteanu | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1883 ![]() București, România ![]() |
Decedat | 1919 (36 de ani) ![]() |
Cauza decesului | sinucidere ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | jurnalist umorist biograf ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Petre Locusteanu (n. 1883, București - d. martie 1919) a fost un dramaturg, umorist și jurnalist român.[1] S-a sinucis în 1919.[2]
A fost angajat al Teatrului Național din Craiova. Cu toate acestea, a fost un actor fără succes ceea ce l-a împins spre o carieră de jurnalist. La Flacăra, el a fost redactor și editorialist dramaturg între 1911-1914, fiind asistat de Ion Pillat. În 1916, Locusteanu a editat propria revistă bilunară, Ziarul meu. Între 1917-1918, când Iașiul a fost capitala națională în primul război mondial, a administrat ziarul România.
Moștenirea sa ca umorist este modestă față de lucrările altor umoriști români având o calitate slabă față de cele ale altor scriitori de dinainte de primul război mondial cum ar fi I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Alexandru Cazaban sau Aurel P. Bănuț.