Petru Creția

Petru Creția
Date personale
Născut	21 ianuarie 1927 Cluj
Decedat	14 aprilie 1997 (70 de ani) București
Căsătorit cu	Gabriela Creția
Cetățenie	România
Ocupație	filolog, clasicist, traducător, eminescolog, profesor universitar
Limbi vorbite	limba română[1]
Activitate
Studii	Universitatea din București
Modifică date / text

Petru Creția (n. 21 ianuarie 1927, Cluj, România – d. 14 aprilie 1997, București, România) a fost un profesor de limba greacă, traducător al operei lui Platon, autor, eminescolog, filosof și eseist român.

S-a născut la Cluj, ca fiu al unui funcționar, Aurel Creția, și al soției acestuia, Călina Creția (înainte de căsătorie, Humița). A studiat limbile clasice la Universitatea din București, în perioada 1946-1951.^[2]

Din 1952 până în 1971 a urmat o carieră universitară: a fost asistent, apoi lector la Secția de Limbi Clasice a Facultății de Litere din București, unde a ținut cursuri de filologie greacă, alături de soția sa, Gabriela Creția, profesoară la aceeași facultate. Între 1971 și 1975 a fost cercetător la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Din 1975 a editat, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu. Din 1971 a coordonat, în colaborare cu Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 a condus revista de istorie literară Manuscriptum.^[3]

A fost unul din ultimii vorbitori din balconul Pieței Universității, înaintea mineriadei din 13-15 iunie 1990.^[4]

• Norii (Cartea Românească, 1979)
• Epos și logos (Univers, 1981)
• Poezia (Cartea Românească, 1983)
• Pasărea Phoenix (Cartea Românească, 1986)
• Oglinzile (Humanitas, 1993)
• Luminile și umbrele sufletului (Humanitas, 1995)
• Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997)
• În adâncile fântâni ale mării (Humanitas, 1997)
• Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997)
• Testamentul unui eminescolog (Humanitas, 2000)
• Eseuri morale (Muzeul Literaturii Române, 2000)
• Despre E. A. Poe. Infernul terestru (Muzeul Literaturii Române, 2003)
• Ahile sau Despre forma absolută a prieteniei. Ariel sau Despre forma pură a libertății (Humanitas, 2009)
• Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (Humanitas, 2012)
• Petru Creția - 111 cele mai frumoase poezii (Nemira, 2014)

• din Vechiul Testament:
  • Iov, Iona, Ecleziastul, Ruth, Cântarea Cântărilor (cu studii introductive, 1995)
• din latina medievală:
  • Dante, De vulgari eloquentiae, Epistolae, Eclogae
• din italiană:
  • M. Bontempelli, Oameni în timp (1966);
  • E. Cecchi, Peștii roșii (1973);
  • Longos, Daphnis și Chloe,
  • A. Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă
• din franceză:
  • Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale (1993);
  • Alexis, Creierul negru al lui Piranesi (1996);
  • Georges Dumézil, Zeii suverani ai indoeuropenilor;
  • Emil Cioran, Emil Cioran.Antologia portretului - de la Saint-Simon la Tocqueville (Humanitas, 1997).
  • G. Duby, Cavalerul, femeia și preotul (1997);
  • François Bluche, De la Cezar la Churchill. Vorbe memorabile explicate în contextul istoric (1995);
• din engleză:
  • Virginia Woolf, Doamna Dalloway (1968), Valurile (1973), Eseuri (1972);
  • T. S. Eliot, Eseuri (1975);
  • Frances A. Yates, Iluminismul rozicrucian;
  • Graham Swift, Ultima comandă.

• Valentin Cosereanu - 100 de zile cu Petru Creția, Editura Junimea, 2014
• Amintiri despre Petru Creția, Editura Școala Ardeleană, 2017

• Petru Creția, Humanitas.ro
• Petru Creția sau despre arheologia sensului Arhivat în 5 iunie 2015, la Wayback Machine., 12 decembrie 2010, Radu Popa, Ziarul Lumina