Poiana (Dolhasca), Suceava

În acest articol vom analiza importanța lui Poiana (Dolhasca), Suceava în societatea actuală. Poiana (Dolhasca), Suceava a fost un subiect de dezbatere și discuție de mult timp, iar influența sa în diverse domenii ale vieții umane este de netăgăduit. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, Poiana (Dolhasca), Suceava a lăsat o amprentă de neșters în istoria umanității. Prin această analiză, vom explora impactul acesteia asupra culturii, economiei, politicii și tehnologiei și vom reflecta asupra relevanței sale în lumea contemporană. Cu interviuri cu experți și date statistice, vom descoperi cum Poiana (Dolhasca), Suceava a modelat modul în care gândim și acționăm și cum continuă să joace un rol crucial în viața de zi cu zi a oamenilor.

Poiana
Poiana Răftivanului
—  sat  —

Poiana se află în România
Poiana
Poiana
Poiana (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°27′37″N 26°34′28″E ({{PAGENAME}}) / 47.46028°N 26.57444°E
Țară România
Județ Suceava
Oraș Dolhasca
SIRUTA148042
Altitudine247 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total400 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal727173
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Poiana (în trecut, Poiana Răftivanului) este un sat ce aparține orașului Dolhasca din județul Suceava, Moldova, România.

Scurt istoric

La jumătatea secolului al XIX-lea, pe teritoriul actualului sat Poiana, pădurea era extrem de întinsă, faldurile ei părând a fi fără margini. În preajma anului 1840, stăpânirea moșiei revenise boierului Lupu Răftivanu, care moștenise un întins perimetru arabil și de păduri. Prin Poiana Răftivanului trecea și o variantă a drumului ce înainta spre comuna Bosanci.

Într-o poiană aflată în pădure, boierul Lupu Răftivanu a construit un han care a dispărut odată cu apariția căii ferate ce face legătura între Pașcani și Suceava. Pe la anul 1850 hanul de aici a fost reconsolidat cu piatră și cu cărămidă și acoperit cu țiglă. De existența lui sunt legate și câteva povestiri care vorbesc de haiduci, potere și locuri de tabere. După Revoluția din decembrie 1989, ultimele ruine ale hanului au dispărut, fiind probabil luate de către țăranii care-și construiau case.

Pe lângă han, boierul Răftivanu a construit și o biserică impunătoare cu patru turle, ce servește astăzi ca biserică parohială și de cimitir. Prezența hanului și a bisericii a determinat formarea uni localități ce a purtat o lungă perioadă numele de Poiana Răftivanului. Ulterior, aici s-a stabilit boierul Manu Sterea, care în anii de după cel de-al doilea război mondial, a fost obligat să lase în paragină, conacul boieresc și moșia din Poiana Răftivanului și să plece în lumea largă.

Obiective turistice

Bibliografie

  • Constantin Botez, Adrian Pricop - "Tradiții ale ospitalității românești. Prin hanurile Iașilor" (Ed. Sport-Turism, București, 1989)