Râul Váh
În articolul de astăzi vrem să vorbim despre Râul Váh, un subiect care a stârnit un mare interes în societate în ultima vreme. Râul Váh este o problemă care a afectat oameni de toate vârstele, genurile și nivelurile socioeconomice, generând diferite opinii și dezbateri în jurul importanței și repercusiunilor sale. În acest articol vom analiza cele mai relevante aspecte ale Râul Váh, de la origini până la situația actuală, cu scopul de a oferi o viziune amplă și completă asupra acestui subiect care a captat atenția atâtor oameni din întreaga lume.
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Râul Váh | |
 | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Bazin hidrografic | Povodie Váhu  |
| Zonă de izvorâre | Tatra Mică |
| Cotă la izvor | 664 m.d.m. |
| Emisar | Dunărea[1] |
| Cotă la vărsare | 106 m.d.m. |
| Punct de vărsare | în Dunăre, la Komárno |
| Diferență de altitudine | 558 m |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 10.640 km² |
| Lungimea cursului de apă | 403 km |
| Debit mediu | 152 m³/s |
| Date generale | |
| Țări traversate | Slovacia[1] |
| Localizare | Slovacia |
| Afluenți | Turiec, Râul Nitra, Belá, Orava, Kysuca, Vlára (râu), Dunărea Mică, Čierny Váh, Rajčanka, Demänovka, Boca, Smrečianka, Varínka, Bošáčka, Marikovský potok, Štiavnica, Striebornica, Súčanka, Drietomica, Všivák (prítok Váhu), Trnovec (prítok Váhu), Rovnianka, Slatinský potok (prítok Váhu), Biely Váh, Asód - Čergov |
Modifică date / text  | |
Râul Váh (în germană Waag, în maghiară Vág / Wágh) este, după Dunăre și Tisa, cel mai lung râu din Slovacia (390 km sau 403 km). Își are izvoarele în Slovacia Centrală, în Tatra Mică și Tatra Mare. Râul Váh izvorăște la Liptovský Hrádok prin confluența lui Biely Váh (în română Vahul alb) cu Čierny Váh (în română Vahul negru), cursul său străbătând câmpii largi și defileuri înguste din regiuni muntoase, după care face un semicerc larg și se varsă în Dunăre, în apropiere de Komárno, la est de Bratislava.
Curs
După formare, râul Váh curge spre vest, străbate barajul de la Liptau (lângă Liptovský Mikuláš) și trece pe lângă Ružomberok (Rosenberg), continuându-și drumul spre orașul Martin. După Strečno, face o curbură spre Žilina, trece pe lângă cetățile din regiunea Trenčín, spre Nové Mesto nad Váhom și localitatea balneară Piešťany, ajungând în Câmpia slovacă a Dunării. Se varsă la Komarno în Dunărea Mică (ramura de nord a Dunării) după ce a traversat Trnava și a primit apele afluentului Nitra.
Râul Váh este navigabil pe cursul său inferior, în timp ce cursul superior rapid era folosit în trecut la transportul buștenilor cu ajutorul plutelor. Barajele construite de-a lungul cusrsului servesc nu numai la producerea de curent electric, ci și la prevenirea inundațiilor. Astăzi, plutele sunt folosite numai în scop turistic, pe cursul superior al râului, între lacul de acumulare Liptovská Mara (de lângă Liptovský Mikuláš) și Žilina.
Note
- ^ a b c BSIe1 / Vaag Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
