Stânca lui Ioan

În acest articol vom explora Stânca lui Ioan și impactul acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre. Stânca lui Ioan este un subiect care a stârnit interesul multor oameni în ultimii ani, deoarece acoperă o gamă largă de situații și contexte. De la influența sa în sfera personală până la importanța sa în lumea profesională, Stânca lui Ioan joacă un rol crucial în modul în care trăim și funcționăm în societate. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferite perspective și studii de caz legate de Stânca lui Ioan, cu scopul de a înțelege mai bine relevanța acestuia și modul în care ne poate afecta deciziile și acțiunile în fiecare zi.

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Stânca lui Ioan
Geografie
Ocean/MareDunărea  Modificați la Wikidata
Coordonate48°30′59″N 13°42′55″E ({{PAGENAME}}) / 48.5163°N 13.7154°E
Suprafață0,00045 km²  Modificați la Wikidata
Lungime0,042 km  Modificați la Wikidata
Lățime0,015 km  Modificați la Wikidata
Țară
Germania
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Stânca lui Ioan (în germană Jochenstein) este o stâncă situată pe Dunăre la granița dintre Germania și Austria. Ea este o parte a masivului de cuarț din munții Bayerischer Wald, masiv care se întinde de-a lungul defileului Dunării din Niederbayern. Stânca lui Ioan aparține administrativ de comuna Untergriesbach.

Etimologie

Numele de Stânca lui Ioan, provine probabil de la mina Ioan, unde germanii, înainte de creștinare, aveau obiceiul să aducă jertfe (libații) zeilor, în timpul solstițiului de vară și iarnă. După creștinare, obiceiul s-a transformat în binecuvântarea lui Ioan Botezătorul a corăbiilor de pe Dunăre. Prin secolul XVIII s-a construit o capelă în care se află statuia lui Ioan Nepomuk patronul corăbierilor. Există câteva legende cu Stânca lui Ioan. Una din legende spune că diavolul ar fi vrut să stăvilească Dunărea, cu această stâncă, pentru a inunda Engelhartszell an der Donau. Altă legendă povestește că sub stâncă locuiește zâna Iza care, asemănător legendei Loreley, ademenea cu cântecul ei corăbierii, care naufragiau.

Bibliografie

  • de Herbert Böck: Der Bau des Donaukraftwerks Jochenstein. Nachdruck. In: Österreichische Wasserwirtschaft. Jg. 8, Viena, 1956.
  • de Andreas Scheidleder, Günter Eisenkölb, Gabriela Vincze, Helga Lindinger, Franko Humer, Claudia Schramm, Elisabeth Stadler (Mitarb.), Umweltbundesamt; Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft, Sektion VII/1 (Hrsg.): Planungsraum Donau bis Jochenstein. (doc, eionet.eu.int). Planungsraum Donau unterhalb Jochenstein. Einzugsgebiet Donau (incl. Elbe). In: Ergebnisbericht. Projekt Bestandsaufnahme gemäß Artikel 3 und 5 WRRL, Erstellung von Karten, Tabellen und Texten; Arbeitspaket Lage und Grenzen der Grundwasserkörper (inkl. WGEV Messnetz). Teil B, Viena, februarie 2005 (Kurztitel WRRL-Karten BMLFUW-UW.3.2.5/0008-VII/2/2004, doc, eionet.eu.int, accesat la 9 octombrie 2010).